Şt.O. Iosif

Romeo: Aripele iubirii mă-nălţară. Nu-i zid să poată stânjeni iubirea. Iubirea-ncearcă tot ce iartă firea Iubirii... şi de-aceea nu mă tem.

replică din piesa de teatru Romeo şi Julieta, scenariu de William Shakespeare, traducere de Şt.O. Iosif
Adăugat de victorita
Comentează! | Votează! | Copiază!

Thogrul şi străjerul

Odată, când, pe-o noapte furtunoasă,
Thogrul trecea pe lâng-un biet străjer
Şi la văzut în bunda-i zdrenţeroasă
Cum zgribura, învineţit de ger,
Îi zise, căci era milos din fire:
— Am să-ţi trimit pe loc o haină groasă.
Zicând aşa, cu inima-mpăcată
Intră-n palatu-i plin de strălucire:
Acolo însă-i răsări în prag
Soţia lui, făptură minunată,
Care-l primi zâmbind cu-atâta drag,
Încât uită făgăduiala dată
Precum uită şi pe străjer şi gerul.

Dar ia aminte tu ce-a zis străjerul:
A zis: — O, rege, tu m-ai dat uitării,
Căci ai dormit în raiul desfătării,
Ai dus-o noaptea într-un vis plăcut,
Ce-ţi pasă noaptea mea cum a trecut!

[...] Citeşte tot

poezie de Saadi, traducere de Şt.O. Iosif
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Julieta: O clipă chiar cuprinde multe zile.

replică celebră din piesa de teatru Romeo şi Julieta, Actul III, Scena 5, scenariu de William Shakespeare (1597), traducere de Şt.O. Iosif
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blestemul bardului

A fost de mult un mândru castel, cu vâlfă mare,
Strălucitor departe pân' la albastra mare,
Şi-n jurul lui prin parcuri, cu înflorite-alee,
Săltau fântâni vioaie în joc de curcubee.

Domnea un crai acolo, în ţări şi prăzi avut.
În tron de fier sta palid şi de supuşi temut;
Căci cugetu-i e spaimă, privirea lui — urgie,
Şi bici e tot ce spune, şi sânge-i tot ce scrie.

Spre-acest castel veniră doi călăreţi de frunte,
Cu plete blonde unul, iar celălalt — cărunte.
Bătrânul bard cu harfa-i, pe-un roib împodobit;
Păşea alături sprinten tovarăşul iubit.

— Copilul meu, fii gata, grăi bătrânul lin,
Adânc din pieptu-ţi smulge şi cântă viers deplin.
Revarsă dor şi patimi, tot sufletul în el,
Să-nduioşem pe craiul cu inimă de-oţel.

[...] Citeşte tot

poezie de Ludwig Uhland, traducere de Şt.O. Iosif
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nobil

La scară l-au întins, pe ticălos,
Să-l bată, căci a fost nelegiuit,
Căci a minţit, şi a furat, şi dracul ştie
Ce răutăţi şi crime a săvârşit.

Dar el se împotrivea mereu, strigând:
"Să nu v-atingeţi voi de trupul meu!
Căci n-aveţi dreptul ăsta, după lege...
Sunt nobil eu!"

Aţi auzit, voi, duhuri strămoşeşti,
Acest cuvânt, această provocare?
De-acum nici n-ar mai trebui bătut,
Ci dus d-a dreptul la spânzurătoare!

poezie clasică de Sandor Petofi din Poezii alese (1897), traducere de Şt.O. Iosif
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Către copaci

Umbreşti culmi repezi, largi singurătăţi,
Dar nu-mi eşti drag, întunecat stejar:
Cu ramuri verzi tu-mpodobeai barbari
Pustiitori de tronuri şi cetăţi.

Tu, laur sterp, şi mai prejos îmi pari:
Tu minţi, oricât de falnic verde-arăţi
Pe câmpul veşted, sau când, alte dăţi,
Luceai pe frunţi pleşuve de chesari.

Mi-eşti dragă, viţă, tu ce creşti bogată
Din lut pietros, ca să-mi îmbii paharul
Uitării înţelepte-n vremuri grele.

Mai scump mi-e bradul: el va-nchide-odată
În patru scânduri, neted, tot amarul
Şi zbuciumul, şi visurile mele.

poezie clasică de Giosue Carducci din Rime nuove (1873), traducere de Şt.O. Iosif
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Benvolio: Hei, dragul meu, prin foc se stinge focul
Şi-un chin de groaza altui chin amar s-alină.

replică celebră din piesa de teatru Romeo şi Julieta, Actul 1, Scena II, scenariu de William Shakespeare (1597), traducere de Şt.O. Iosif
Adăugat de Lidia Reste
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glontele

E mort de-acum frumosul tânăr, căzut viteazul neînvins,
Şi inima-i învăpăiată şi-obrajii lui aprinşi s-au stins!
El — sufletul nădejdii noastre, el — răsfăţatul de noroc,
Pe care cu mândrie ochii îl urmăreau din loc în loc,
A cărui voce mângăioasă, al cărui zâmbet plin de vrajă
Făcea să crezi că pretutindeni un înger bun îi stă de strajă...

Ieri noapte-naintam o ceată prin pas, în munte, spre pichet,
Eram feriţi de întuneric; — el călărea cântând încet:

"Port două roze roşii
La pălăria mea,
A treia-n vârful spadei
Îmi va-nflori şi ea..."

Atunci din margine de codru un glonte şuierând ieşi:
Cântarea-i amuţi pe buze şi, brusc, un trup se prăbuşi,
Simţii că sângele-mi îngheaţă, fiori de groază m-au pătruns.
Şi l-am strigat uşor pe nume, dar, vai! n-am căpătat răspuns!

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Henry Wadsworth Longfellow din Flower-de-Luce (1867), traducere de Şt.O. Iosif
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Julieta: Vrei să şi pleci? Departe-i ziua încă!
Privighetoarea fu, nu ciocârlia
Ce-ţi săgeta auzul sperios.
Ea cântă noaptea colea, între rodii...
O, crede-mă, iubitul meu, a fost
Privighetoarea...
Romeo: Ciocârlia fu...
Ea, care-i solul dimineţii, nu Privighetoarea...
Vezi, iubita mea,
Lumina cea pizmaşă ce tiveşte
Şi norii îi desparte-n răsărit.
Şi-a mistuit opaiţele noaptea,
Pe culmile ce fumegă răsare
Voioasa zi... Atârnă de plecare
Viaţa mea. Întârzierea-i moarte!
Julieta: O, nu-i lumina zilei, nu-i, iubite,
E-un meteor ce soarele-l trimite
Ca purtător de torţă-n noaptea-aceasta,
Să-ţi lumineze-n drum spre Mantaua!..
Rămâi dar: nu-i nevoie să pleci încă...

[...] Citeşte tot

replici din piesa de teatru Romeo şi Julieta, scenariu de William Shakespeare (1597), traducere de Şt.O. Iosif
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Julieta: Ne despărţim cu griji, şi dulci, şi-amare!
Dar trebuie să pleci. Aş fi în stare
Să-ţi spun mereu... mereu... de mii de ori,
Întruna "Noapte bună!" până-în zori!

replică din piesa de teatru Romeo şi Julieta, Actul II, Scena 2, scenariu de William Shakespeare (1597), traducere de Şt.O. Iosif
Adăugat de Lidia Reste
Comentează! | Votează! | Copiază!