Traduceri de Petru Dimofte, pagina 174
Tout vient a qui sait attendre
Toate lucrurile visate vin la cei care
Știu s-aștepte încă de la inventarea roții
Dorințele noastre biciuie armăsarii sorții,
Din copilărie-aude asta fiecare.
Toate vin la cei care-așteaptă, știu...
(Rostesc aceste vorbe spre încurajare),
Căci o voce tristă-mi șoptește galeș: "Oare?
Da, vin, dar uneori vin prea târziu."
poezie de Violet Fane, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Requiescat
Aseară iubirea mea a plecat dintre vii
Unde nimeni nu trece și nimeni n-o vede.
Din trup îi vor răsări garoafe sângerii
Și iarba verii va crește pururea verde.
Prin frunze, la cap, îi plânge vântul când trece
Și-i nivelează groapa ploaia care cerne.
Iubirea mea astăzi e tăcută și rece.
Ține-o în criptă, Doamne! Regrete eterne.
poezie de Dorothy Parker, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
În nord, printre viile verzi
Acolo unde soarele-a intrat în munții dinspre vest,
Caut în micuța colibă-învelită cu paie un călugăr ;
Dar numai frunzele căzute-s acasă.
Mă întorc prin pânze reci de nori;
Se aude prin crepusculul serii sunetul unei pietre.
Mă reazem cu toată greutatea pe rucsac.
Cum oare în această lume, pe acest grăunte de praf,
Poate să existe loc pentru pasiunile oamenilor?
poezie de Li Shangyin, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plimbându-mă la Xiamen și privind marea albastră
La răsărit de muntele Jieshi, privesc marea albastră.
Apa dansează în unduiri line, oglindind insule ca niște turnuri.
Aici copacii cresc groși, iar vegetația este luxuriantă.
Vântul toamnei oftează, valuri mari se înalță.
Cărările soarelui și ale lunii par să începă de aici.
Splendida Cale Lactee pare să-și aibe izvorul aici.
Oh, sunt așa de norocos să mă aflu aici, cântându-mi cântecul!
poezie de Cao Cao, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ajunși aici
Am făcut ceea ce am dorit.
Am renunțat la vise în favoarea industriei grele
oferite de unul celuilalt și-am salutat durerea
și-am numit ruină imposibilitatea de-a accepta despărțirea.
Și-acum suntem aici.
Cina este gata și noi nu putem mânca.
Carnea-i așezată pe iezerul alb al farfuriei.
Vinul așteaptă.
Ajunși aici,
există recompense: nimic nu-i promis, nimic nu-i luat.
Nu avem inimă sau bunăvoință salvatoare,
nici loc unde să ne ducem, nici motiv să rămânem.
poezie de Mark Strand, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viață
O coajă de pâine și-un scurt surâs cât ține-o clipă,
Un culcuș pentru somn și-o oră-atinși de-a plânsului aripă,
O bucurie trecătoare după atâtea belele
Și chiote de râs niciodată numai suspin și jele;
Și asta se numește viață!
O coajă și un culcuș și dragostea se-înalță spre sublim,
Surâsul ne ține de cald, cu lacrimi ne răcorim;
Bucuria-i mai dulce când urmează unui necaz
Iar suspinul, după prea mult râs, e-aproape-o formă de extaz;
Și asta se numește viață!
poezie de Paul Laurence Dunbar, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
De vreme ce majoritatea din mine
De vreme ce majoritatea din mine
Respinge majoritatea care ești,
Urmează dezbateri, argumente și ne
Despărțim. Siguri pe noi și onești,
Sterilizam zilele rămase. Suntem damnați
Ca majoritățile noastre drapate-n noi culori
Să umble pe alte căi, cu prieteni separați.
Dar tăcerea poate fi elocventă uneori:
Tăcerea minorităților care, dintr-odată
Rămase fără opoziție, se-întorc noapte de noapte,
Așteptând ca promisiunile să fie respectate.
Minoritățile nu se învață minte niciodată.
poezie de Philip Larkin, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cumpărând curva
Ești biftecul în sânge pe care l-am comandat
și te-am împănez cu propria mea ceapă.
Ești bărcuța pe care am închiriat-o pentru o oră
și te manevrez cu furia mea până eșuezi.
Ești paharul pe care l-am plătit pentru a-l agita
și a-i arunca pe gât conținutul împreună cu saliva mea.
Ești plita pe care îmi încălzesc mâinile tremurânde,
storcând carnea câ timp este fragedă și zemoasă.
Ai același miros greu sub sutien ca al mamei
vomit în mâna ta asemeni unui tonomat
din care se revarsă mărunțișul, monede grele și reci.
poezie de Anne Sexton, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
De sfântul Martin
Pe dealurile-abrupte ceața
se lasă printre stropii ploii,
iar sub biciul mistralului strigoii
mării urlă cu albite fețe:
dar pe-aleele satului din căzile
în clocot, sub ramuri de măslin,
se insinuează-un miros acrișor de vin,
sufletele să răsfețe.
Se-învârte pe bușteni aprinși,
sfârâind, friptura la proțap; vânătorul
își fluieră în pragul ușii dorul
privind cum pe cer drumețe
stoluri de mierle negre trec
printre nori roșii, cumva insesizabil,
pentru-a se pierde-n amurg gânduri în exil
împăcate, cu delicatețe.
poezie de Giosuè Carducci, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Roger Heston
Oh, de multe ori eu și Ernest Hyde
Am argumentat despre libertatea voinței de a alege.
Metafora mea favorită era taurul lui Prickett
Legat pe pășune, liber să pască, știi, cât îi ajungea
Funia legată de țăruș.
Într-o zi, în timp ce argumentam noi așa, am văzut taurul
Trăgând de funie pentru a ajunge la iarba
De dincolo de cercul păscut în întregime,
Și, smulgând țărușul, cu coarnele înainte,
A pornit-o către noi.
"Ce e aia, libertatea de a alege sau cum?" a spus Ernest, alergând.
Am căzut chiar când m-a străpuns de moarte.
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!