Traduceri de Veronica Porumbacu, pagina 2
De ce?
De ce te-am ales pe tine?
Fiindcă ochii îți sunt mai adânci ca valea Jondalului.
Fiindcă ești fericită iubind
un singur bărbat.
Fiindcă fiii mei nenăscuți
te vor de pe-acuma ca mamă.
Fiindcă pe tine te-aș vrea
veghindu-mi patul de moarte.
Fiindcă ai privit înăuntru-mi,
fără să amețești.
Ei bine, findcă tu m-ai ales,
și-ai văzut în mine Ideea!
poezie clasică de Ragnvald Skrede, traducere de Veronica Porumbacu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Violoncelul profund al nopții
Profundul violoncel al nopții
azvârle întunecata sa jubilare departe, peste zare.
Imaginea de ceață a lucrurilor își dizolvă formele
în fluviul de lumină cosmică.
Dune luminoase, prelungi,
le clătește val după val în vecia albastră.
Tu! Tu! Tu!
Iluminată, ușoară materie, al ritmului înflorat întuneric,
plutitor, amețitor vis al viselor, orbitor de alb!
Un pescăruș sunt eu, și cu aripi întinse, calme,
beau fericirea sărată a mării:
la răsăritul ei, știu totul,
la apusul ei, vreau totul,
și ating inima lumii -
orbitor de albă.
poezie clasică de Karin Boye, traducere de Veronica Porumbacu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba suedeză.
Cartea "Kallocain Paperback" de Karin Boye este disponibilă pentru comandă online la 102.99 lei.Coaptă ca un fruct
Coaptă ca un fruct țin lumea în brațele mele,
ea s-a copt peste noapte;
coaja e pielița fraged-albastră
ce se boltește în jur,
și sucul e dulcele, înmiresmatul, încinsul și scânteietorul
șuvoi de lumină.
Adânc mă cufund, ca un înotător, într-un cosmos cu licăr de argint,
botezat pentru maturitate, renăscut pentru noi împliniri,
și uns pentru faptă.
Ușor ca un hohot de râs,
tai cu brațele o mare de miere-aurie,
căreia dor i-e de mâinile mele flămânde.
poezie clasică de Karin Boye, traducere de Veronica Porumbacu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba suedeză.Acei nărozi...
Acei nărozi făceau experimente,
Roia o lume în costume sport.
Ce artificii, scânteieri demente!
Riscai pe loc să cazi trăznit, și mort.
Suiau baloane-ornate ca un teatru.
Stricate, semănau sinucigași.
Dar frații Montgolfier aveau curaj.
Și-Academia de știință, treabă.
poezie celebră de Francis Jammes din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Veronica Porumbacu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt înfășurată în fluturi
Sunt înfășurată în fluturi și aripi
ce fâlfâie peste poieni și gustă din miere
și bat întorcându-se apoi, ca să moară cu-o zbatere tristă,
dar degeaba aștepți să scutur pulberi de flori.
O, pentru soare, pentru încinsul, nemăsuratul
soare, pentru cel mai bătrân decât vremea...
Sub piele însă, și sânge, în măduva mea,
greoi se mișcă vulturi de mare captivi,
cu aripi mari și cărora niciodată nu le scapă vreo pradă.
Cum v-ați învolbura pe ape, în furtuna de primăvara?
Cum ar fi țipătul vostru, când soarele v-ar încinge galbenii ochi?
Zăvorâtă e grota! zăvorâtă e grota!
Și între gheare vi se chircesc, albind ca florile-n beciuri,
Cele mai intime trestii.
poezie clasică de Karin Boye, traducere de Veronica Porumbacu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba suedeză.La ce visează pământul?
La ce visează pământul
în timp ce ară țăranul?
La grâne de aur, la pâine
pentru foamea copiilor -
femeile, bărbații de mâine -
visează pământul copii,
și grânde de aur, și pâine.
Visează ploi oarbe, averse
căzându-i în brațele mari,
pământ devenind ele însele,
visează pământul copii,
visează grâne-aurii...
poezie clasică de Ragnvald Skrede, traducere de Veronica Porumbacu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine vrea să se facă iubit trebuie să folosească mai multă artă; să găsească, dibace, mijloacele care înflăcărează; numai cu dragostea, încă nu câștigi dragostea.
Mariana Alcoforado în Scrisorile portugheze ale Marianei Alcoforado, A cincea și ultima scrisoare (1669), traducere de Veronica Porumbacu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Către A.O. Smirnova
Când nu te văd, ce nu ți-aș spune!
Și când te văd, vreau să te-ascult!
Dar, aspră, taci. N-ai vorbe bune.
Și tac. Ce pot să fac mai mult?
Nemăiestritu-mi glas nu poate
Să-ți umple mintea c-un cuvânt.
O, ce ridicole-ar fi toate,
De n-ar fi triste, precum sunt!
poezie clasică de Mihail Lermontov din Poezii (1959), traducere de Veronica Porumbacu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Idilă
Glasul și pasul îți cad ușor și blând ca roua pe ziua de muncă.
Unde sunt azi, e-n aer primavară; la căldura ta vie mă-ncălzesc eu însămi.
Tu-mi înflorești în gânduri, în sânge, și-aș vrea să știu
dacă nu cumva măinile mele fericite se deschid în grei trandafiri.
Acum ne-nconjoară spațiul zilnic ca o negură lină și moale.
Ți-e teamă să-i fii prizonier, să nu te afunzi în culoarea cenușii.
O, nu-ți fie teamă: în miezul zilnicei zile,
în inima oricărei vieți,
arde cu flăcări tăcute o tainică și-adâncă sărbătoare.
poezie clasică de Karin Boye, traducere de Veronica Porumbacu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba suedeză.Pluralul feminin
Mă copleșesc iubiri pierdute-n zare,
Mă înspăimântă cele oferite.
Ieșiți voi, frunze noi, înmugurite.
Vă voi plăti acum, nunți necesare.
Zăpada cade, veșnică ninsoare.
Întârziate ierni, și reci, sleite,
Priviri de-amici. Cum pot să nu palpite?
Și-o anevoie de urcat cărare.
Amoruri noi, amoruri depășite,
Amestecându-vă prea mult în gând
Și-n discordanțele eoliene.
Ci vino, primăvară, vino, vânt,
Să mături cu răsuri nechibzuite,
Din piept, amorurile imperene.
poezie clasică de Charles Cros din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Veronica Porumbacu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!