Traduceri de Mihu Dragomir

Anabel Lee
De demult s-a-ntâmplat, de demult...
Era lângă-o mare cu ape-argintii,
O fecioară trăia, și poate c-o știți,
O fecioară, Annabel Lee;
Și trăia doar c-un gând - s-o iubesc mereu,
Și trăia - să mă poată iubi.
Eu - un copil - și ea un copil,
Lângă-o mare cu ape-argintii,
Ne iubeam ca un cântec mai presus de iubire
Ca un cântec - Annabel Lee;
Și priveau, pizmuind preacurata iubire,
Chiar serafii de sus, din tării.
Și așa s-a-ntâmplat că-ntr-o zi, demult,
Lângă marea cu ape-argintii
Un vânt de pustiu s-a iscat dintr-un nor,
Înghețând-o pe Annabel Lee;
Măritele-i neamuri au dus-o departe.
Departe de mine, spre miazăzi,
[...] Citește tot
poezie celebră de Edgar Allan Poe din Poezii și poeme (1964), traducere de Mihu Dragomir
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!




Corbul
Stând, cândva, la miez de noapte, istovit, furat de șoapte
Din oracole cețoase, cărți cu tâlc tulburător,
Piroteam, uitând de toate, când deodată-aud cum bate,
Cineva părea că bate bate-n ușa mea ușor.
"E vreun trecător gândit-am și-a bătut întâmplător.
Doar atât, un trecător."
O, mai pot uita vreodată? Vânt, decembrie cu zloată,
Jaru-agoniza, c-un straniu dans de umbre pe covor,
Beznele-mi dădeau târcoale și niciunde-n cărți vreo cale
Să-mi aline greaua jale jalea grea pentru Lenore
Fata fără-asemuire îngerii îi spun Lenore
Nume-n lume trecător.
În perdele învinse roșul veșted de mătase
Cu-o foșnire de neliniști, ca-ntr-un spasm chinuitor;
Și-mi spuneam, să nu mai geamă inima zvâcnind de teamă:
"E vreun om care mă cheamă, vrând să afle-un ajutor
Rătăcit prin frig și noapte vrea să ceară-un ajutor
Nu-i decât un trecător."
[...] Citește tot
poezie celebră de Edgar Allan Poe din Poezii și poeme (1963), traducere de Mihu Dragomir
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!


Sunt disponibile și traduceri în latină, franceză, spaniolă, catalană, bască, portugheză, italiană, germană, finlandeză, suedeză și esperanto.

Șalul negru
Mă uit la șalul negru ca un ieșit din minți,
Și-i sufletul meu veșted răzbit de suferinți.
Pe când fusesem tânăr și-ncrezător, trufaș,
O tânără grecoaică iubit-am pătimaș.
Fermecătoarea fată mă dezmeirda oricând,
Dar ziua cea cumplită se arătă curând.
Stam între oaspeți veseli, voios sorbind din vin,
Când îmi bătu la ușă, șoptindu-mi, un străin:
-"Petreci între prieteni și nu știi nicidecum
Că tânăra ta greacă te-nșală chiar acum".
L-am răsplătit cu aur, l-am blestemat neghiob,
Și l-am strigat îndată pe credinciosu-mi rob.
Ne-am repezit: călare, goneam spre fată drept,
Și-o crâncenă mâhnire se răsucea în piept.
[...] Citește tot
poezie celebră de Pușkin (1820), traducere de Mihu Dragomir
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din versurile...
Din versurile mele de ce nu ți-am trimis?
Mi-e teamă că, pe urmă, îmi dai și tu ce-ai scris!
distih de Marțial din Râsul lumii la români (2010), traducere de Mihu Dragomir
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atât de strașnic...
Atât de strașnic te-ngrijești, încât
Exalți întruna doar arome fine.
Cel ce miroase-ntotdeauna bine
Cred că ascunde vre-un miros urât...
epigramă de Marțial din Râsul lumii la români (2010), traducere de Mihu Dragomir
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
