Lista completă, pagina 3
Zori de zi
într-o coajă de rugăciune
suie în stele speranța,
chestia aceea despre umbră a tăcerii
învățând liniștea cu adjutant liric placebo,
bolnav de timp adorm sub sprâncenele tale
a întrebare se ridica una
interogându-mi duplicitatea dintre umbră și mâine
îngerul țipa multicolor,
curcubeu al esențelor diluate ridicând fusta nopții
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Carnagii
când îmi zâmbești mi se întâmplă aurul
afund argintului tristeții mele
zidindu-ți absențe în odaia pentru doi
urma ta e o tăcere
și-un diamant scos din stâncă
piatra de a fi
Sisif nu o urcă decât o singură dată
pe vârful muntelui existenței
dorm oameni fără de sânge
putrefact se declină în carne logica neființei...
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să mă pot ierta
recent eram doar eu
apoi s-a făcut liniște venind mâine
pe o cocoașă de-ntrebare venind
bând o clipă din ape
leatul acesta e același mâine
spre care aleargă iertarea
Doamne iartă-mă să mă pot ierta,
în suicidul păcatului pe Crucea Ta
să mi se înfigă duhul în carne
răsturnând-o
curând curat să pot intra
în tine,
Moarte, blândo
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Batman
Comentează! | Votează! | Copiază!
Microbezne
galopul încetinea înspre eternitate
nu ne era frică de mere
nici de mormântul dedesubt
știi bine că astăzi ori mâine-i cufund
în sincerul ieri, năpădit
de iarbă și lacrimă-n prund
de ființă...
vădit,
nu ne e timp de știință,
parcă toate-s cu dracii în sus
și-n pom de-ntuneric, sădit...
miezuri nu-s
în lumină de mit
și în poame
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Insomnia cuvântului
banul de Luntre l-am cheltuit pe femei
voi intra blatist Dincolo
din țâța eternității pământene curge-albastru
scribul își pregătește cenușa pentru următoarea viață
visând gri
murinzii zboară ținându-se de coada rugăciunii
dedesubtul fumului incandescent,
rochița nopții era albă
scribii visau cu cerneală acolo,
în umbletul duhului prin sânge
îngerul striga purpuriu
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Bastilia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apoi
sfârșitul lumii începuse deja când ne-am adus buzele împreună
spre sărutul vorbei,
bârfeam orice particulă din existențele noastre ciudate
în sensul că nu trăiam,
doar ne evaporam duhurile spre clipă,
din secundă țipa veșnicia
și iar carnalitatea ne împingea
spre a ne bea reciproc sângele,
în nupțialitatea nopții
de doi erau carnagii
în sensul că ne (a)mestecam în limbă
relieful trupurilor, vorbind
un grai de pace apoi
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Becul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doi jumate
senin mi-e-n suflet chinul cărnii, Doamne
că răni ființa îmi îndestulează
în lut umbros să-mi dai puțină rază
în noaptea vieții, sub argint de toamne
din bezne-a fi iertarea-mi du la Tine
că frig de timp în sânge îmi pătrunde
pe unde azi de ieri deja-s secunde
și strig albastru-n duhului retine
că nu-i nimic luminii Tale-ascunde;
poem de preacuvinte genuine
de reazem am în clipele-n ruine
citind Poeții ce-s în veci pe unde...
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
În locul acela
în locul acela
țigara îmi stătea de vorbă cu sărutul
ce mai faci? îi zicea din fumul de pe carnea ta,
eternitatea unei clipe-n zidiri de lene,
ceața de pe fruntea omului
și puțin din ochii lui Dumnezeu
tu ești un joint de femeie,
Amor îmi injectează lacrima
din drogul de trist
izgonit de pe cruce
exist într-un stih gunoier,
inserția fiindului
în poezia de ploaie cu piatră Sisif
țigara mi-a ajuns la filtru
prăjindu-ți sărutul
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Teatru junior cu bătrân
Copiii se jucau a lumea și lumea era a lor...
Nu mai conta un petic de negru
cusut pe viitor...
În straiele tuturor
bătrânul era integru...
Odaia piepturilor avea flori de beznă la geam,
copiii aceia băutori de întuneric
fiind la vorbă cam
făuriți de himeric
și-n singur act
pe teatrul de joacă, putrefact...
&
Există copiii în zorii de noapte
și dimineața-și așteaptă bătrânul...
- Noapte bună, copii!
- Moarte bună, bătrâne!
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Poesis
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pseudopoem
deie-ți Dumnezeu lumină, doamnă,
nu-ți mai ține virginitatea pierdută la ușă,
e descuiată
la soroc spune-i țâța pruncului
să-i rostească laptele pe buze
un poem verde-crud
suit în cocoașa semnului de întrebare,
la interogatoriul timpului
mărturisesc a-ți fi dat sămânță
ție, ce-ți zaci virginitatea pierdută la ușă
nupțialitatea cu Dumnezeu ai făcut-o la urmă,
după ce m-ai renăscut Luceafăr
că vorba lu' nea Mihai
e strâmt aici, în lume
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Poesis
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Ștefan Petrea, adresa este: