Lista completă
Abia mirări spinarea întrebării duce
(sonetivală)
***
mirări spinarea întrebării duce
sinceritate de lumini a cere
pe umbre, unde-s imnuri de tăcere
și preacuvânt pe a hârtiei cruce.
a ști cu vorbe însă-i drum de mere
lumești cunoașteri, fumegând năuce
din rugă, vând a lor de lut cauce
pe frunți călugărind sub veac himere.
***
sub ploaia cu morminte-abia de ești
un dumnezeu ținând la brațul stâng
femeie, har în visul meu nătâng,
abia de clipă-n veșniciei clești.
[...] Citește tot
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Sonet
înlăcrimați de ploaie-s ochi de clipă
iar soarele deasupra-n raze tace...
a ațipit! țărâna se desface,
mi-e umed în sicriu și moartea țipă.
prin tot al meu Exist, cusut cu ace
cu ață albă-n slova cea din pripă
pe tine-amorul meu te înfiripă
misterul sângele să îmi îmbrace.
din tot de ieri nu-mi e a fi de jale
ajun de mâine, sfera-i coaptă azi
și rugăciuni dansează, verticale.
în duh pe-altar de stih cioplit îmi cazi,
pe-asfaltul unui gând pășesc a tale
spre orizont cuvinte de nomazi.
sonet de Ștefan Petrea din A patra dimensiune
Adăugat de Dormamu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vorbe cunoscute
fereastră-n mine, ochilor tăi du-mă
și contopiți nu știi de cine, care...
cerșea la porți de plânși înlăcrimare
același Dumnezeu de taine-n sumă...
privirea noastră plod de ape are
a stinge foc de sânge și de humă
că unu-n altul căi amor ne-ndrumă
în răstignite dimineți pe zare...
&
iubirea-i existenței atrofie
din ea păcatul de e amputat,
un strai în care s-au înveșmântat
și sfinți de Sus, ori încă-n lut, pe glie...
&
îmi răsucesc mustața-n văz la tine,
cafeaua-mi beau acolo, pe retine...
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Anonimus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dumnezeu scenarist în casa de piatră
Văpaia noaptea mirilor să ungă
să-și zică nemurirea taina-n faptă
să ningă vis din spunere-nțeleapă
și clipa de senin să fie lungă.
De umbre cărnuri la aspețe-așteaptă
pe-altare către liniști să străpungă,
pe zare se așterne-a zilei dungă
Lumina-n nuntă prăznuind cu șoaptă.
Era stelar de ochi pe lăcrimare
abia-ndrăznind a fi-n edenul trist
doar casa cea de piatră pace are.
La malul apelor de văz exist
pe buzele de rugă-n lumânare
și Dumnezeu ni-i vieții scenarist.
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Neptun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hai să fim sinceri
hai să fim sinceri,
nimic nu se înalță cu o singură rugăciune,
pe drumul de fum al implorării
e necesar să strigi de mai multe ori
în urechile îngerilor
tu ești la granița dintre dumnezeu și minciună
femeie cu lăuntrul vamă de prunci
te privesc azi
în oglinda retrovizoare a timpului,
dintr-un ieri suit pe spinări de iubire
în biserica rugăciunii tale intrau
uneori genuni și eres
amintirea, decupată din cerebralitatea visului
îmi revarsă în lumânare declarația de singurătate
în ajun de mâine, astăzi
cred,
absența ta e motivată de trist,
[...] Citește tot
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Ardeleanul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Minima oglindire
sânge grăind
pe limba visării
tăceri
înțelesuri dorm
aeriform
drum de ieri
nicăieri
tu mă vinzi
(de amor
grai de zbor)
în oglinzi
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
În două vorbe
lumini ivesc alături
o pajiște de umbre
poem scriind pe-omături
uitat de cele sumbre
cătușe de privire
ni-l ferecau în inimi
și fără-mpotrivire
eram tăcuți și minimi
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mâine ciung
tăiș de umbre
în carnea amintirii
chirurgicală noapte
bisturiul morții
amputarea clipei
trup de mâine ciung
rest la plată timpul
dându-i veșniciei
lin se nasc morminte
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Materii
din punct de vedere al fizicii
înaintez cu viteza vieții spre moarte,
geografic, pieptul mi-e deluros de suspine
anatomic, sunt scheletul de vise
acoperite de carnea păcatului
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
A descompunere
Femeie, rugăciunii mele slugă
De mâine te voi cere-n tot ce-a fost
În foc, sub neființa ignifugă.
Că zilele ne sunt vileag anost
Doar nopți la veșnicie ne înjugă
Iar dragostei ni-i sângele-adăpost...
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Oceanul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Ștefan Petrea, adresa este: