Constantin Ardeleanu

Funeste mâni

Presimt
Funeste mâni, care îmi strâng astăzi
Cu forţa voastră brută cărţile damnate
Voi îmi veţi cartona odată
Opera omnia, de lux

Visez,
Funeste mâni, cum, furioase, buzele vor cere
Să le daţi foc
Şi veţi ţine în căuşul scatoalcei
– Reci şi improvizate scrumiere –
Cenuşa spulberată de palele de vânt.

Şi plâng...
Veţi fi la fel de noduroase atunci, funeste mâni.

parodie de Constantin Ardeleanu, după Lucian Blaga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubito, toamnă

Toamna-n via de la Răsărit
Te copie. Iubito,-i graţioasă,
Nicicând(Arghezi mi-a şoptit)
Ca ea nu fusei mai frumoasă

Bluza, cu prune coapte se deşiră
Bine că-s aice, să nu cadă jos,
Crengile în galben-pal se miră
De sărutu-ţi tandru, voluptos

Către Niluri se grăbesc cocoare
Gând, din V-ul lor, în dungă,
Pe furiş, privirea-mi coboară
Spre gleznele-ţi ce iarna alungă...

parodie de Constantin Ardeleanu, după George David
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balada ultimei iubiri

Îmbrăţişează-mă, iubito, îmbrăţişează-mă mult,
De parca-i vrea să strângi prada, feroce, de gât,
Găzduieşte-mi o noapte preaplinu-mi tumult
Hărţuit de frică... De fuga-n Egipturi... Atât...

M-a obosit utopica şi permanenta căutare
A dragostei perfecte, de manual, de epopee,
Râvnesc, într-un sfârşit, la o iubire oarecare,
De ger ferit şi învelit, molatec, de-o femeie...

parodie de Constantin Ardeleanu, după George Ţărnea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-abia veniseşi

De-abia veniseşi. Te-am rugat să vii
Şi gândul îmi zbura doar la prostii,
Când ai păşit pe vârfuri în odaie
Iubirea s-a extins ca o văpaie.

Deja te dezbrăcasem din privire,
La ce n-ai simulat o-mpotrivire?

Voiam să mă refuzi, voiam şi să m-accepţi,
Te-ai dezbrăcat, lasciv, sub sărutări-peceţi;
Nu te gândiseşi nici o clipă la impas...
De ce-ai venit? Cum naiba de-ai rămas!?

parodie de Constantin Ardeleanu, după Tudor Arghezi
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chef

Mă-nfrupt la un chef parodie
c-o bere uşor Skoll-scolastică
tulburând acvatica-mi anatomie,
pe un schelet de stalactită carstică

Adâncul mi-l scot la suprafaţă
sunt urme de trăire impregnate
de sânge clocotind şi greaţă,
Simptom acut: singurătate

M-am rătăcit aiurea de cuvânt
mi-i halda de steril până la glezne,
de răsădit nu-i palmă de pământ,
Înalţ solarii străjuit de beznă

poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marină

Lorzi de ranguri majestuoase
Mă privesc, confuz, dojenitor,
Mă înghit mareele periculoase
Din Zeelande Noi fără umor

Nilul se-ntinde ca un şarpe
Ar muşca din Timp la piramide
Preotesele amorului cântă la harpe,
Aruncă marinari priviri avide

Părăsesc vapoarele cu pânze portul
Unul n-a plecat că are cârma ruptă,
Când celelalte prins-au orizontul
Din ofrandă echipajul se înfruptă.

parodie de Constantin Ardeleanu, după Leonid Dimov
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Emoţie de... iarnă

A venit iarna, înfofoleşte-mi inima cu ceva,
C-o cergă, ori mai degrabă cu sânu-ţi doldora

Mi-e frică să n-o roieşti, câteodată,
iar eu să rămân zgribulit, cu buza umflată,
să-ţi ia minţile helvetul acela cu francul,
să preferi Postăvarului Mont Blancul...

Şi-atunci, cobor alert pe trambulină,
crucificat în zbor planat pe schiuri,
m-o răsplăti c-o şoaptă vreo blondină
şi frica o voi stinge-o cu rachiuri!

parodie de Constantin Ardeleanu, după Nichita Stănescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Metempsihoză

Şuieră crivăţ de iarnă peste vâlcele,
(Iubito, cumva acestea-s merele mele?)
Şuieră crivăţ de iarnă peste ape şi case,
(Vegetarian pot fi cu-aşa buze cărnoase?)
Şuieră crivăţ de iarnă peste-ofilită mimoză,
(Te privesc lung, fascinat, căzut în hipnoză)
Şuieră crivăţ de iarnă peste culmea de deal,
(Înveleşte-mă cu trupu-ţi, molatic ogheal)
Şuieră crivăţ de iarnă peste cocoş de Hurez,
(Să exersăm, disperaţi, cu sărutul francez?)
Şuieră crivăţ de iarnă peste ienuperi şi ceri,
(Din conu' Minu să-ţi recit? Nichita preferi?)
Şuieră crivăţ de iarnă peste triste coline,
(Să nu mă spulbere, ascunde-mă-n tine!)
Şuieră crivăţ de iarnă peste târg, peste sat,
În primăvară, copile, intra-vei bărbat!

parodie de Constantin Ardeleanu, după Nina Cassian
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce este nurul

Vai di mine, nurule, mai mare peste pohtele lumeşti
Ascunsă taină subt ceruitele peceţi domneşti
Matale care ţâi(iartă-mi vorba, nu eşti ţâiitoare),
Dreptu' de viaţă şi de moarte între nurlii hotare,
Între hulube de cer, la droştele cu vise înhămat,
Goneşti prin colbul vremii cu doruri înspumat
Şi ca Vezuviul talic, cu limbi aprins-focoase,
Pui jar pe stinse vetre, ba chiar dai foc la case,
Fără de tine chipul dragei n-are cum hi icoană
Cu giugiuleli, ocheade, pierzi ceasuri de pomană,
Podoabă ea, podoabă tu(l'amurul vrea giuvaercale),
Din Bazaruri le procuri(preţ scump la trufandale!)
Languroasa ei privire te robeşte-n veci pre tine,
Ca ţoalele destramă, pretine, liubovnica, destine,
Dar ţâe nici că-ţi pasă, aman din buzele-i cărnoase
Te-nfrupţi... Dulceţuri de cireşe-amare graţioase...
Vai di mine, nurule, mai mare peste Lume, ţâe bir ţ-aduc
Az totul dă-mi! De mâne, mă blesteamă a hi eunuc...

parodie de Constantin Ardeleanu, după Costache Conachi
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bea de se stinge.

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!