Grete Tartler

Vreau să cânt despre Atriz

Vreau să cânt despre Atrizi,
vreau să cânt despre Kadmos,
dar struna lirei mele
doar despre Amor sună.
Schimbat-am atunci strune,
schimbat-am chiar şi lira
să cânt despre Hercule-n lupte:
Dar lira-mi iar povestea-i
de dragoste-ncepu.
Rămas deci bun, eroi!
Căci lira-mi, văd, nu cântă
Decât zeul iubirii.
Decât zeul iubirii.

poezie de Anacreon din Cele mai frumoase poeme de dragoste, traducere de Grete Tartler
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 18

Să te asemăn cu o zi de vară?
Frumuseţe şi balanţă ai mai mult.
În mai, ades furtuni muguri doboară,
Iar verile-s prea scurte, şi-n tumult.
De multe ori cerescul ochi prea arde,
Sau ceţuri auriul chip l-au şters,
Şi ce-i frumos din frumuseţe scade
Întâmplător, sau de-al naturii mers.
Dar veşnica ta vară nu se duce,
Minunea chipului tu n-o să-ţi schimbi,
Nu te umbreşte moartea-ntre năluce
Când în eterne versuri creşti în timp.
Cât mai respiră-n lume om, cât ochiu-nvaţă,
Trăi-va şi acest poem şi-ţi va da viaţă.

sonet de William Shakespeare din Sonete (1609), traducere de Grete Tartler
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dezicere

Pe ţărm secret şi alb
ca porumba cea penată,
la prânz ne-am însetat:
apa era sărată.

În acel pal nisip
numele ei l-am scris;
trecu a mării briză
şi scrisul l-a dezis.

Cu cât elan, ce zbateri,
cât patos, ce fervoare,
viaţa ne-am dus: eroare!
Deci viaţa ne-am schimbat.

poezie de Giorgos Seferis din Cele mai frumoase poeme de dragoste, traducere de Grete Tartler
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când n-or fi cifre şi figuri...

Când n-or fi cifre şi figuri
cheile-oricăror creaturi,
când cei ce cântă şi-ar iubi
mai mult ca înţelepţii-or şti,
când lumea se va-ntoarce-n lume
şi-n viaţa liberă anume,
când prin lumini şi umbre toate
se vor reface-n claritate
şi când legende şi poeme
istoria lumii-or să se cheme,
atunci la tainica strigare
fiinţa-ntoarsă o să zboare.

poezie de Novalis, traducere de Grete Tartler
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fii prieten cu cine vrei, dar să ocoleşti trei: prostul, care vrând să te ajute îţi face rău, nestatornicul, care te părăseşte când ai cea mai mare încredere, după o legătură îndelungată, şi mincinosul, care-ţi va face rău chiar dacă te fereşti, şi asta într-un fel pe care nu-l bănuieşti.

Ibn Hazm al-Andalusi în Colierul porumbiţei, traducere de Grete Tartler
Adăugat de Jupiter
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea e o boală copleşitoare şi leacul e pe măsura atingerii sale; un beteşug de mare dulceaţă, un chin dorit, de care nimeni nu vrea să fie vindecat; şi cine suferă de el nu vrea să fie eliberat. Împodobeşte vederii ceea ce înainte părea să fie demn de dispreţ, face să fie uşor ceea ce părea înainte greu; ajunge chiar să schimbe naturi, şi înnăscut-zămislitele trăsături.

Ibn Hazm al-Andalusi în Colierul porumbiţei, traducere de Grete Tartler
Adăugat de Jupiter
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine nu ştie să-şi petreacă bine tinereţea, nu ştie nici cum poate fi ascet.

Ibn Hazm al-Andalusi în Colierul porumbiţei, traducere de Grete Tartler
Adăugat de Jupiter
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zgârcitul când se-afundă...

Zgârcitul când se-afundă-n comori, mai rău se uscă
Deşi lui însuşi tot mai umplut de sevă-şi pare;
Ori nu socoată nimeni ciudat lucru ce-am spus că
Piatra-necată-n apă,-mpetreşte şi mai tare!

epigramă de Ibn Al-rumi din Râsul lumii la români (2010), traducere de Grete Tartler
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Ai venit: semiluna din cer ne privea,
înainte să bată creştinii clopote, jos;
semiluna părea sprânceana unui bătrân,
jumătate albită; sau talpă-n arc graţios;
şi deodată-a ieşit curcubeu-n culori,
cum, rotind, evantaiul păunul şi-a scos.

poezie de Ibn Hazm al-Andalusi din Colierul porumbiţei (2012), traducere de Grete Tartler
Adăugat de Jupiter
Comentează! | Votează! | Copiază!

Credinţa primăverii

Blânde-adierile s-au deşteptat,
Zi şi noapte murmură, bat,
Creează în orice colţ pot.
O, muzici noi, o proaspăt parfum!
Inimă, nu te mai teme de-acum!
Totul va fi să se schimbe, tot!

Lumea mai bună e-n fiece zi,
Ce-o să mai fie nici nu poţi şti,
Nesfârşite-nfloriri peste tot.
Ultima vale-nfloreşte şi ea:
Inimă, uită orice te-ar durea!
Totul va fi să se schimbe, tot!

poezie de Ludwig Uhland, traducere de Grete Tartler
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!