Doina Postolachi

Toate experienţele noastre de viaţă sunt ritualuri iniţiatice. Mi-am dat seama că avem atât de mulţi Maeştri, în jurul nostru, în cei pe care-i credem necunoscuţi sau doar amici; până şi oamenii incomozi tot Maeştri ne sunt; ei îşi au lecţiile lor de viaţă, bineînţeles: nu au fost plasaţi la întâmplare lângă tine.

Doina Postolachi în Maeştri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ştim niciodată cum să recunoaştem "momentul potrivit". El nu există, undeva, să ne aştepte să-l găsim ori să-l ajungem din urmă; nici să-l "prindem". Doar curajul nostru poate face ca orice moment să fie cel "potrivit". Încrederea în noi înşine şi în celălalt poate să transforme orice moment într-o şansă.

Doina Postolachi în Maeştri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un om care intuieşte frământările unui artist, ştie că eşti un singuratic, şi ştie că solitudinea ta este o jertfă aleasă conştient. El ştie că numai astfel reuşeşti să ai timp destul, pentru că ai nevoie de el numai pentru tine. Ştie că a fi în două lumi deodată este unul dintre cele mai grele lucruri pe lumea asta.

Doina Postolachi în Maeştri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvintele sunt ca paşii

Cu cât sunt mai aproape,
cu atât sunt mai puţine.

Vocea este un cameleon
care îşi schimbă culoarea
în funcţie de emoţii.

Cuvintele
sunt hăţişuri,
în care acest cameleon se ascunde.

Iar ochii -
ochii sunt apa,
în care Vocea se oglindeşte,
atunci când îşi schimbă culoarea
în cea mai întunecoasă
emoţie.

poezie de Doina Postolachi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E periculos

să mai fii, azi,
cuvânt frumos.

Exista o inchiziţie
şi printre cuvinte.

Cuvintele
se ascund,
de frica tăcerilor.

Sunt din ce în ce mai puţine
cuvinte frumoase.

Pentru că sunt
vânate şi ucise
de tăceri invidioase.

Tăcerile simt
ameninţare:

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Postolachi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin respiraţie şi inspiraţie, noi facem legătura dintre macrocosm şi microcosm. Iar legătura dintre oameni, o păstrăm prin Voce. Vocea poate fi tăcută sau poate fi scrisă în cuvinte. Când o voce e scrisă, rândurile prind viaţă şi încep să respire. Uneori, poţi auzi, oftând, câte o pagină. Atunci când o carte este abandonată.

Doina Postolachi în Maeştri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmbătrânirea e un răgaz dat nouă să ne detaşăm de tot ceea ce am iubit, lumesc. Să ne detaşăm de frumuseţea noastră, să ne detaşăm de frumuseţea altora şi de oamenii dragi nouă. Însingurarea, ca şi bătrâneţea, ne sunt date pentru a face mai uşoară Trecerea. Însingurarea este un ajutor Divin, un act de supremă compasiune Divină.

citat din romanul Ambroise de Doina Postolachi (iulie 2017)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi cum să trăiască mult un om, dacă înseşi gândurile lui îl îmbolnăvesc şi-i scurtează viaţa? Noaptea, oamenii îşi pun capu-n perne. Capul, plin de griji. Perna ajunge o canalizare înfundată, prin care nu se mai pot scurge gândurile tulburi, de ieri, să rămână în trecut, ca ziua de mâine să le separe de visele limpezi, care se nasc azi.

citat din romanul Un secret în Los Angeles de Doina Postolachi (30 octombrie 2018)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

În satul Cuvintelor,
deseori,
e răscoală.

E răscoala
cuvintelor
pentru hectare de hârtie
sau
pentru neveste-poezie,
de o frumuseţe rară.

Cartea
e o moşie
pentru care s-a vărsat
de veacuri
mult
sânge
de cerneală.

Câte un Poem de Neam Bun

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Postolachi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu era nevoie să conectezi, la aparate, un muribund. Era suficient, doar, să conectezi sufetul tău la al lui şi să-i transmiţi credinţa ta. Credinţa în Dumnezeu. Dar să fie o credinţă nestrămutată, ca jurământul lui Hippocrate: de a sluji celei mai înalte cauze – aceea de a salva vieţi. Numai speranţa poate salva o viaţă. Şi numai credinţa poate vindeca.

citat din romanul Ambroise de Doina Postolachi (iulie 2017)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!