Atmaji Maharaj

Oare este Dumnezeu monopolul unei religii sau vreunui presupus fiu a lui "Dumnezeu"? Pentru că Iisus Hristos nu a afirmat niciodată o astfel de trăsnaie? EL a spus, eu şi Tatăl unul suntem, dar tu cum de eşti a doua? Cum de exişti tu şi Dumnezeu? Când te-ai desprins de EL, de ai devenit sclava unei religii primitive? Oare câţi dintre creştini realizează că se închină la mintea lor şi nu la Dumnezeu, sau Hristos? Şi ce altceva ar fi asta decât cretinism, înapoiere mentală? Pentru că dintre agnosticul sau ateul care nu crede în nimic şi creştinul care crede în mintea lui travestita în Dumnezeu, adevărat, adevărat vă spun, căci primii doi sunt mult mai apropiaţi inimii mele, sunt mult mai apropiaţi libertăţii, decât ultimul? Doar în numele unei religii cretine, oamenii sunt purtaţi în războaie, sunt arşi pe rug, iar simbolul chinului lui Hristos şi nu viaţa LUI, le devine o mortuară călăuză, pretinzând căci crucificarea, ne aduce aminte de chinul lui Hristos şi nu de cât de cruzi şi imbecili sunt oamenii. Ceea ce i s-a întâmplat acum 2000 de ani lui Hristos continuă şi azi, să îi fie crucificată învăţătura iubirii lui, ca şi cum crucificarea ar fi o virtute?

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

I: Am o înmormântare. Să mă duc, să nu mă duc? A. M: SIGUR CĂ DA, mergi şi vezi Destinaţia Ireversibilă a tuturor formelor. Mergi şi vezi care e destinul, soarta finală a distinsului rahatului-corp prin care gândul te ţine dureros dar mândră în sclavia cumplita a lui: "eu ştiu, eu fac, eu vreau, eu cred, eu simt, etc", care te sufocă cu frici, emoţii şi temeri paralizante. Dacă aş putea aş recomanda fiecărei femei în parte să meargă zilnic la câte o înmormântare. DE FIECARE DATĂ CÂND TE PRIVEŞTI ÎN OGLINDĂ TE-AŞ LUA ŞI TE-AŞ DUCE LA CÂTE O ÎNMORMÂNTARE. Azi te-ai uitat de 8 ori, la 8 înmormântări cu tine. Ştiu, sună lugubru sau chiar funebru pentru mintea ta, ea sigur va crede că sunt vreun sadic sau ceva pe aici. Dar nu îmi pasă, pentru că refuzi să mergi la cineva bolnav în vizită, refuzi să mergi la o înmormântare şi atunci dacă fugi cu această frică dementă, de boală şi de moarte, ce şanse îţi oferi ţie însuţi să vezi că nu eşti corpul efemer la care te holbezi tâmp în oglindă de cel puţin 5 ori pe zi? Cum poţi să scapi de identificarea emoţională sufocantă când tu crezi că eşti wc-u ambulant? Pe dinafară aur, pe dinăuntru balaur... sau dihor, mă rog!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înregimentaţi din fragedă pruncie... Cum poate şcoala să fie educaţie, atâta timp cât este pe mâna grupurilor de interese politice? Nu cumva ar trebui să învăţaţi copiii gândirea spontană, liberă şi nu interesele politice de "clasă"? Cum poate un profesor să predea libertatea, dacă el însuşi nu a obţinut-o? Oare nu ar trebui să fie el schimbarea, care speră să o vadă în următoarea generaţie? Dacă vreţi să aveţi copii sănătoşi la minte, de ce nu eliberaţi mai întâi şcoala de dependenţa financiar-politică? Pur şi simplu, mintea vă va pustii pământul, mai ales cu rolul politicianului, pentru că oriunde îşi băgă ea coada, ca prin magie, apare controlul şi implicit sufocarea libertăţii în numele libertăţii. Oare când veţi vedea asta? Pentru că toţi banii acestei lumi la un loc, nu vor opri mintea şi dependenţa voastră de ea şi speranţa ei de a fi mai "bine" prin control. Iar dependenţa voastră de minte şi de închipuita ei "putere", este tocmai molima ce o lăsaţi moştenire educaţională copiilor voştri. Adevărata educaţie începe cu inima, nu cu mintea unui copil, dar voi, prin "educaţia" voastră, aţi dus mintea la extrem, iar inima lor e temătoare şi bolnavă.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce anume este de veacuri Aici? Frumuseţea întrebării: "Cine sunt eu?" este că nu există niciun răspuns. Mintea va încerca să te ajute, dar însăşi cuvintele "eu sunt" apar în ceea ce deja "Eu-Sunt". Liniştea este aceeaşi. Acest "Eu-Sunt" este cel care este la graniţa dintre "cu formă" şi "fără formă", percepţia pură, fără niciun perceptor. Dacă acum, în această clipă, există doar cuvintele şi doar auzul, dacă ele nu caută să se asocieze unui individ - "eu", care încearcă să înţeleagă ceva - ce mai rămâne? Pe Cel ce moare înainte de moarte, moartea nu-l mai poate atinge, pentru că este el însuşi moartea morţii. Îmi place să spun, şi chiar aşa este, că El a îngropat moartea în Inima Vieţii Veşnice. Noi nu realizăm că acest concept de naştere este o farsă la fel de mare ca şi conceptul de moarte, chiar le credem reale. Noi credem că suntem o formă înlănţuită în lumea formelor. Când eu scriam Biblia, tu jucai table cu Dumnezeu. Pe mine mă interesează, ce anume este de veacuri Aici? Sinele nu este un concept, toate conceptele vin şi pleacă din Prezenţă, dar Prezenţa rămâne. Ceea ce suntem noi este atât de evident, încât este inevitabil. Sinele este inevitabil!

Atmaji Maharaj în Când capul "eu-lui" este tăiat, ce mai rămâne?
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

I: De ce să particip la retragere, ceea ce ne oferi deja, nu e de ajuns? A. M: Dacă eşti cu adevărat serios în căutarea lăuntrică vei vedea că doar sub tirul Satsang-urilor din retragere egoul este supus propriei lui extincţii. Permeabilitatea imperceptibilă a Satsang-ului te va face mai întâi să citeşti despre libertate, apoi să o cauţi, iar în momentul în care devii un sadaka să te topeşti în îmbrăţişarea lui. Satsang-ul, comuniunea cu cel Veşnic este ca şi aerul pentru cel onest în introspecţie. La început căutătorul imită libertatea, o aclamă, o proclamă şi e foarte bine că e aşa. Totuşi, acesta este un nivel superficial, lipsit de profunzime în abordare aşa că pe măsura ce se trezeşte sadaka - discipolul serios - el realizează că Libertatea nu poate fi copiată, nu poate fi învăţată şi redată, ci o poţi doar Fi, nu o poţi şti! De abia în clipa în care realizăm că viaţa nu e un proces de cunoaştere începem să beneficiem de cea mai profundă cunoaştere. Cunoaşterea prin firea directă a Totului din Întreg ne eliberează de cunoaşterea separatistă, superficială şi plină de suferinţă a mintii totalitariste. Vino în retragere pentru A Fi Libertatea, nu pentru a o cunoaşte!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

I: Atmaji, dar sunt foarte multe etichete care ni se adaugă de când ne naştem, şi fiecare rol adăugat o dată cu vârsta mai aduce alte o suta de etichete. E o nebunie! A. M: Pe o sticlă de apă minerală sunt lipite un milion de etichete, oare schimbă asta calitatea apei? Dar gustul? Dar culoarea lipsită de culoare? Dar măcar o ating? O tulbură? O face să nu mai rămână ceea ce deja este? Exact la fel este fiinţa ta pură, chiar dacă PARE că trece prin procesul fabricaţiei = "naştere", de fapt Nimic nu i se întâmplă. Nu ti se poate adăuga nimic şi nu ţi se poate lua nimic. Pentru că Nimicului nu-i pasă de credinţele interminabile ale mintii despre el. Cât privesc etichetele, acelaşi om, de exemplu, bunicul care azi te face cu ou si oţet, mâine pentru că are o zi mai bună, şi nu-l mai supără prostata îţi spune că eşti un înger. Observă că în timp ce apa rămâne în sticlă şi o 100 de ani, etichetele se tot schimbă. Ceea ce suntem noi nu e niciodată afectat de natura superficială a etichetelor. Ele sunt doar reclamă pentru falsitatea "eu"-lui efemer, care tot timpul vrea să pară cineva, şi nicicum nu vrea să piară, pentru a lăsa fiinţa ta reală să strălucească în simplitate.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"CE BINE E LA TINE PE PĂMÂNT ŞI CÂTĂ BUCURIE SĂ FII OASPETELE TĂU!" Dar voi aţi făcut datorită spurcăciunii banului din muncă, o "virtute" a bolii şi a suferinţei, a unei bătrâneţi pline de neajunsuri şi boli, de deşertăciune şi de o moarte zbuciumată, plină de frică şi fără Dumnezeu! Cum de nu vedeţi că banul v-a dezbinat, v-a răpit liniştea, vi l-a răpit pe Dumnezeu vânzându-l în fiecare lună la loteria amărâtelor voastre de salarii, simple resturi pentru câini, pe care Dumnezeu nu vi le-ar fi oferit NICIODATĂ? Când vreţi să încetaţi această domnie a înşelăciunii şi durerii şi să-i înapoiaţi lui Dumnezeu ceea ce ii aparţine de drept, ceea ce cu adevărat vă va face fiinţe libere si fericite, ceea ce cu adevărat vă va elibera din ghearele gândului şi a vieţii deşarte, false ce o puteţi dobândi cu el? Cu cât dobândiţi mai mult din aceasta lume, pe care Dumnezeu nu v-a dat-o niciodată ca să o cumpăraţi sau vindeţi cu atât mai mult vă înstrăinaţi de cele divine care aparţin libertăţii, fericirii şi durabilităţii. Să te pierzi pe tine, să-ţi pierzi liniştea cea tainică necreată pentru o palmă de pământ şi câţiva zloţi de aur, aceasta nu este bogăţie, ci culmea nebuniei.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când întrebăm pe cineva "cine eşti tu?" oare îl întrebăm la ce vârf al închipuirii poate să ajungă sau acum, aici, el este, şi îl întrebi "cine este chiar acum, chiar aici?" Sper că tu nu-l întrebi "cine poate deveni?" pentru că tot ceea ce devine va fi pierdut într-o nouă devenire şi tot aşa la nesfârşit. Dar asta nu e deloc evoluţie, deşi ego-ului îi place să creadă că da, ci ASTA E SAMSARA. Apoi Jnaninul nu se amăgeşte. Iată de ce nu se dezamăgeşte, doar amăgirea că ar trebui să fii vreo imagine din mintea ta creează dezamăgirea, dar Jnaninul nu are timp de astfel de prostioare dualistice. El este dincolo de întuneric şi lumină, dincolo de amăgire şi dezamăgire, dincolo de fals şi real, dincolo de "învăţare" şi ignoranţă, veşnic Nenăscut este inima a tot ceea ce se vede, a întregii dualităţi, dar el veşnic non-dual nu se vede. Iar dacă tu crezi că "cauţi calea spre lumină" - ai pus-o şi cu majuscule, că ego-ul dacă nu se umflă în pene nu dă bine la orgoliu cunoaşteri. Doamne, mori de râs! - înseamnă că deja te afli în întuneric, nu-i aşa? Voi sunteţi exact ca nişte copii fricoşi, dar care pretindeţi vârfuri ale evoluţiei născute din propria voastră închipuire.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Recunoaşte-ţi ADEVĂRUL ŞI EL VA VĂ ELIBERA!" În concluzie, mai întâi de toate realizează că în viaţă, cel ce ştie nu vorbeşte, după cum cel care vorbeşte nu ştie. Dar pentru Acela care este cu adevărat Liber, va exprima Adevărul, indiferent dacă vorbeşte sau păstrează tăcerea. I: Bre, ai 800 de videoclipuri şi vorbeşti despre tăcere? A. M: Cum aşa? Când s-a întâmplat tragedia şi ce te face să crezi că "vorbesc despre tăcere"? "eu"-l vostru e ca şi copiii care se uită la poze (titlu şi cantitate) nu la conţinut (interioritate)? Te-a lăsat mintea să vezi o expunere de a mea, cap-coadă? Îndoim-aş. Oare nu cumva împărtăşesc despre Tine? Despre fiinţa noastră reală, LIBERTATEA? Ar trebui libertatea să se limiteze la tăcere sau la cuvinte? Dobândeşte, află mai întâi cine eşti şi odată recunoscut "Adevărul, el te va face Liber", atât de tăcere cât şi de cuvinte. Pentru că aşa cum trăncăni non-stop mintea în capul tău nu rămâi "Bre!" decât o victimă, un sclav pe viaţa a ei... Voi sunteţi Orbi şi nu vedeţi strategia minţii pe care o demască Maharaj: "Zi-i BRE Libertăţii să Tacă, că te îndrum "eu" ca şi până acum la rătăcire şi suferinţă! Să vezi ce îţi vorbesc "eu"!!"

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă nu era neatenţia părinţiilor, probabil 90 la % din oamenii acestei planete nu ar fi existat. Iar unchiul Bill nu ar mai fi "salvat" planeta şi ar fi trăit fericit până la adânci bătrâneţi împreună cu ceaţa lui de binefăcători ciorditori. I: - de pe o altă pagină - Ce-ar fi dacă, ai ignora ce nu poţi şi te-ai focusa pe motivul pentru care poţi? Energia se duce oricum, doar acolo unde se duce atenţia ta! A. M: Cum aşa o dramă lumina Lumii? Păi dacă energia se duce doar acolo unde e atenţia ta nu cumva stomacul ar uita să mai digere, adică ar face indigestie fără "energie", plămânii ar fi incapabili să mai respire, iar inima ar înceta să mai bată? Ce noroc că energia nu se risipeşte la vrerea gândului, altfel am fi fost exterminaţi de mult. Chiar şi fără atenţia sau controlul exagerat al mamei, inima copilului continuă să bată. Nu atenţia ne naşte, ci neatenţia... în dragoste! Atâta timp cât gândul vorbeşte în numele nostru, mergem cu paşi voioşi, fără ca măcar sa bănuim, la pierzanie. Şi te rog, nu spune că tu l-ai pus să vorbească în numele tău. Doar observă în tăcere, că şi acesta e tot un gând al "eu"-lui etern derbedeu, ce ne îmbie la şi mai multă separare şi suferinţă.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!