Index și topuri | Comentarii recente | Citate la întâmplare | Adaugă citat

Robinson Jeffers

Lista completă

Supără-te pe soare

Nu-i o noutate că persoane publice răspândesc neadevăruri;
Cum nu-i nici faptul că America trebuie să-accepte corupția
așa cum au făcut-o atâtea republici și imperii istorice
De-a lungul multor secole.

Mai bine supără-te pe soare pentru că apune,
Dacă asemenea lucruri te enervează. Fii atent la pantă și virează,
Toți sunt legați de niște roți. Acești oameni, acești războinici.
Această republică, Europa, Asia...

Privește-i cum gesticulează,
Urmărește-i cum se duc la vale. Găștile se hrănesc cu minciuni,
Omul pătimaș își joacă rolul lui; pasiunea rece pentru adevăr
Nu vânează în haită.

Nu ești Catullus, știi asta,
Ca să faci pamflete pe seama lui Cezar. Ești departe
de a avea pașii lui Dante – și încă mai departe de
murdarele lui vrășmășii politice.

[...] Citește tot

poezie de Robinson Jeffers, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Selected Poems Paperback" de Robinson Jeffers este disponibilă pentru comandă online la 49.99 lei.

Uragan

Somn la amiază. Jaluzelele ferestrelor
scârțâie și zdrăngănesc... Lasă-le în voia lor.
Ușa se izbește ca și cum ar intra cineva:
lasă-l să intre. Pe-acoperiș bate vântul, ta-ta-ta-ta:
lasă-l să bată. A mai făcut-o – tot așa.
Obloanele ies din balamale: deschide ușa.
Printre coroanele copacilor la cer privește-întâi:
ceva întunecat se dezvăluie ca o gaură-n călcâi.
Uită-te-n josul țărmului la vechea ta barcă:
marea învălurită din albastră devine albă parcă,
se ridică praf în spatele recifului submarin,
răsucindu-se-n snop, asemeni frunzelor de pin.
Lasă-l să se răsuceasc㠖 cine se teme?
Furtună dinspre nord-est: o știm, va trece fără probleme...

Și-asta se-întâmplă atunci când o auzi: sus și departe –
când cerul de apă nu se mai desparte,
păsările mării strigă, sus și departe, frunze țipătoare;
crengile se lovesc de streșini, vrând parcă să zboare;
stropi de ploaie cad pe pământ ca niște pietre...

[...] Citește tot

poezie de Robinson Jeffers, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vârful Carmel

Extraordinara răbdare-a lucrurilor!
Acest frumos loc desfigurat de urâciunea mahalalelor –
Cât de minunat era când a fost privit întâia oară,
Un câmp întins de maci și de niprale înconjurat de stânci sănătoase;
Nici un intrus, doar doi sau trei cai păscând,
Câteva vaci cu ugere pline frecându-și coastele de aflorimentele albe –
Acum jefuitorul este aici: are vreo importanță?
Deloc. El are tot timpul. Știe că oamenii sunt o maree
Care se ridică pentru ca apoi, în timp, să recadă, iar toată munca lor
Se dizolvă. Între timp, imaginea imaculată-a frumuseții
Trăiește în fiecare granulă de granit, în deplină siguranță,
asemeni oceanului care urcă pe stânca noastră. Cât despre noi:
Noi trebuie să ne scoatem din minte ideea că suntem centrul universului;
Noi trebuie să dezumanizăm un pic opiniile noastre și să devenim încrezători,
Asemeni pietrei sau oceanului din care am fost făcuți.

poezie de Robinson Jeffers, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poezia nu are un efect civilizator, ci dimpotrivă, întrucât marea poezie face apel la cele mai primitive instincte.

citat din Robinson Jeffers
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cioplitori în piatră

Cioplitori în piatră împotrivindu-vă timpului cu marmura și dalta,
Voi, deja-învinși în lupta cu uitarea,
Cunoscând bine că stâncile se sfărâmă, cronicile se pierd,
Pătratele literelor romane se erodează-n zăpoare,
Se rod în ploaie, vă hrăniți cu un soi de cinism. Poetul, la fel,
Își construiește monumentul ca pe o auto-persiflare;
Pentru că omul se va stinge, țărâna cea voioasă va muri, soarele semeț
Va ajunge-un biet orb, cu inima neagră:
Însă piatra a dăinuit peste miile de ani, iar gândurile dureroase și-au găsit
Mierea împăcării în vechi poeme.

poezie de Robinson Jeffers, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ziua este un poem

Azi dimineață Hitler a vorbit la Danzig, i-am auzit cu toții vocea.
Un om de geniu: asta-i, de o uimitoare
Abilitate, curaj, devotament, locuind într-un suflet schilodit de copil,
Se auzea clar printre mârâiturile furioase-ale câinelui un copil bolnav
Scâncind în Danzig; invocând și bocind prăpădul.
Aici, ziua era extrem de fierbinte; spre amiază
Un vânt din sud, ca o răsuflare-a iadului, a cernut câțiva stropi de ploaie
Pe pământul uscat, iar la ora cinci un cutremur ușor
A clătinat casa; nu s-a produs nici o pagubă. Seara m-am amuzat
Privind cum o lună-însângerată se lăbărța-încet
În marea de beznă printre scântei de fulgere sterile și tunete îndepărtate.
Well, ziua este un poem: dar, din nefericire,
unul de-al lui Jeffers, cu pete de sânge și prevestiri amenințătoare,
Dureros în exces, neomenesc ca un țipăt de uliu.

poezie de Robinson Jeffers, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Speranța nu-i pentru înțelepți

Speranța nu-i pentru înțelepți, iar frica este pentru blegi;
Schimbând mersul lucrurilor, noi credem că lumea se va prăbuși.
Cu ochii larg închiși asculți zi de zi știri pe care nu le înțelegi:
Evenimentele-n timp par a produce-un haos continuu, deși

Lucrurile curg mereu în aceeași direcție. Dar acesta-i doar furtuna
Lunii August în acest ev, Noiembrie urmând mai târziu să se prezinte.
Înțelepții nu au speranțe, ei sunt, în mod firesc, singuri totdeauna
Și convinși că Noiembrie-i soră cu luna Aprilie. Ei își aduc aminte

Că Cezar și-Augustulus, ultimul împărat al Romei, au avut urmași,
Iar oamenii au continuat să trăiască; viața a fost înfloritoare
După-îndelungi războaie interne sau la frontiere cu barbari vrăjmași:
Muzică și religie, cultură, demnitate și desfătare.

Viață-și regăsește mereu farmecele, iar dacă-ar fi să dispară
Cu totul, ar rămâne frumusețea pământului sub stele – bunăoară.

sonet de Robinson Jeffers, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru DimofteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.

Pentru a recomanda citatele din Robinson Jeffers, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook