Ottilia Ardeleanu

Marquez

plouă ribonucleic
se varsă culorile din floră
genetic ne înghit
în subteranul din noi
se adună biologia unei lumi
forfotă subsidiară
curenţii mizeriei unei vieţi
ne centrifughează
e lesne să dezbini
când ideile clocotesc
şi nu te-alegi decât cu aburii

e vreme să citeşti
despre târfele lui Gabriel Garcia

poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drept câştigat la naştere

mai bine un câine pe pământ
să muşti din cei răi
să turbezi când ieşi în lume
să-ţi laşi excrementele pe unde umblă ceilalţi
să latri că faci că dregi
să decapitezi orice zboară
să violezi trupuri de visuri
să te repezi la gâtul nebuniei
să mârâi la urechea naţiunii
să marchezi hectare de păduri

cel puţin ştii că dacă eşti declarat oficial
câine
o meriţi

poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi predic starea de bine

după multă vreme am dat drumul câinilor din mine
le-am rupt lanţurile şi le-am strigat alergaţi le-am pus hrană proaspătă
şi apă chiar şi celor care plângeau dincolo de gard le-am deschis în suflet
ne-am jucat i-am mângâiat mi-au lins obrajii vizibilele cearcăne
am decis să-mi pun cea mai frumoasă ţinută să ies la o plimbare
aiurea pe străzi să întoarcă lumea privirile după mine să zâmbesc mult chiar dacă nu am vreun motiv
să-mi arăt caninii strălucitori ca în reclama de pastă de dinţi
să salut pe toată lumea şi să cumpăr fiecărui copil întâlnit măcar o acadea
să mă închin în faţa oricărei biserici întâlnite chiar dacă unora nu le place asta şi gesticulează în urma mea
să scriu pe toţi pereţii întâlniţi versuri să scriu ce vreau eu să scriu că te iubesc şi
că iubesc ploaia deşi acoperişul vieţii e spart pe alocuri fiindcă
iubesc vara cu soarele ei pripit cu marea dezlănţuită şi noi pierzând noţiunea timpului
să urc şi să cobor scări nu contează pe unde pe la casino sau poate în nu ştiu ce ţară
e la modă să străbaţi lumea în lung şi în lat
să pui poze pe facebook în modul cel mai liber cu putinţă
să escaladez munţii în cascade să trec peste andrei pleşu cu îngerii lui
să fiu eu însămi prezentul cu aspiraţiile
cu toate acele emoticoane prin care unii îşi arată emoţia
deşi nu este acelaşi lucru cu a te pupa pe buze şi atinge sânii
după multă vreme dau cu timpul de pământ şi-i spun că am trecut de evul mediu

[...] Citeşte tot

poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai stai un zâmbet

să adun surcelele astea de umbre
de pe chipul anotimpului rece
să dau deoparte falduri de nostalgii
lăsând clipa să-mi ciugulească din palmă
pe linia vieţii mi-au crescut sălcii
vântul le doare prin ramuri
gonesc tăcerile pe prundul râului secat

mai stai un zâmbet cu mine viaţă
să pun la grindă câteva cuvinte
călăuzitoare şi dulci ca atunci când
pofteşti şi ţi se dă dintr-un suflet primenit

roade-ţi unghiile pentru câte duci şi zaci
dar fii încrezătoare măcar cât să treci pragul
pune-ţi voaluri şi pene şi perle fii o doamnă viaţă
când duci cu tine copilul cărunt şi-adus de spate
încă neastâmpărat

poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă poezia ar fi un trup gol, ce înghesuială!

aforism de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

aură turlei -
amplă rotire în alb
a unei păsări

haiku de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clepsidră

timpul meu
se măsoară în inimi
pe care le ating

poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

poezia
una cu mine
viaţa
încă îşi bagă nasul

catren de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

câmp de lavandă-
creioanele violet
cu vârful în sus

haiku de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

sunt
sufletul pe care
ai călcat
ca pe covorul roşu

catren de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!