Lista completă
Delir
Se făcea că erai sâmbăta sfârșitului meu
deliram
erai barbarul ce-mi despica sufletul
în mii de cratime,
mâna ce-mi cosea respirația
într-o ie cu motive de stea
te-am visat
rănile-mi adăstau fluturii morții
din acea zi ce se apropia de sfârșit
fără ca ei să zboare
zborul le fusese frânt
de strigătului sângelui meu
prin irosirea vieții
dimineața trebuia să fie răsărit
sau cine mai știe
era, însă, delir...
poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bruma unui florar
Zori de zi roșiatici și cuminți,
e o nouă dimineață
muzica liniștii e tulburată
de urletul facerii frunzei
un mugur curajos a scos capul în lume
din crusta zăpezilor moarte
se aude suav și răsăritul ierbii
precum dorul meu de tine.
au dat semnalul trompetei, contrabasului și violei
și a început valsul primăverii din noi.
dirijorul e apatic,
dar viorele și toporașii cu scâncetul lor
i-au salutat trezirea la viață
din ceasul final
al tălpilor din bruma unui florar...
poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninge cu iluzii
Ninge cu fulgi mari de argint.
Ninge cu iluzii, ninge cu dorință.
Ninge a durere, ninge a speranță,
Ninge peste noi, ninge și-n neant.
Câmpul tot e alb de dureri cerești.
Troienește iarna peste noi, pierduții.
Troienește vara peste noi, copiii.
Troienește toamna peste noi, iubiții.
Ninge cu beteală, ninge cu sclipiri,
Ninge peste țară și albastre văi.
Ninge a sfârșit, ninge cu iubiri.
Sufletele albe cântă a tăcere,
Apele vuiesc a șipot de durere,
Fulgii iar adaugă dulce mângâiere.
sonet de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi Ne poți propune o poezie de dragoste?
Memoria iubirii
pierdusem ultimul tren al amurgului
ce era colorat în iluzii deșarte
l-ai ancorat în gara anotimpului tău
iar eu strigam!
ești fântâna ce ninge fulgii infernului
ce mă vor spânzura cu o pâclă noroioasă
de zorii propriului anotimp
între timp
peronul era un furnicar de trăiri
se auzea prin portavocea vieții
o pianină
cu sunete lungi și buiestre
ce-mi atingeau cu tandrețe timpanul sângelui
degeaba!
era târziu și era iarnă
copilul din tine uitase jocul
odată cu pierderea memoriei iubirii
dincolo de anotimpul verdelui...
poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Steaua din ochii ei, iubirea din inima lui
Într-o zi din toamna lui aurie
băiatul întâlni o femeie,
avea oglindirea stelei lui în privire
pe rochia-i albă de mătase erau înaripați
toți fluturii lumii
pe umeri avea Carul mare
iar pe cap o tiară din Ursa Mare
băiatul o privea pierdut în lumea apelor ei
steaua lui visată se oglindea în ochii ei,
căprui cu iradieri de chihlimbar
pulsul inimii lui depăși orizontul vieții
sângele-i părăsea trupul
urmându-i fluturii de pe rochia ei
el nu mai era el
era doar jumătatea lipsă din puzzle-ul ei
steaua din ochii ei, iubirea din inima
lui...
poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor de primăvară
Primăvară, unde ești
Cu miresme și povești?
Oare unde zăbovești,
Pe sub ce mândre ferești?
Haide, haide! nu mai sta
Adă-ne, rogu-te, bucuria ta
Cu a ta boare și candoare
Peste mândrele hotare!
Cu flori mândre mii și mii
Și dureri în armonii,
Cu păcate și-ncercări
Pentru cei nemuritori.
Păsărele, stoluri-stoluri
Iar albine, roiuri-roiuri
Vin să cânte în zăvoi
Și să zumzăie-n oboi.
[...] Citește tot
poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cenușa fluturilor tăi
Am iubit crematoriul morților tale,
al fluturilor tăi uciși
în cămara sufletului de lut
după ce-n prealabil le priponeai aripile-n piroane,
iar visele lor firave
le împodobeai cu cămăși de lacrimi și torțe.
Aveam ambiția, nebună de-altfel,
de-ale dărui renașterea cenușii
albilor tăi fluturi
într-o primăvară de pripas.
Îmi doream să le simt zborul
să le cunosc melancolia
să le descopăr beatitudinea culorilor
pentru a trăi doar o zi,
acea zi în care să guste nectarul
florii de cais.
Durere doar, și lacrimi
[...] Citește tot
poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Afacerea supravețuirii
Într-o zi am abandonat afacerea supraviețuirii
pur și simplu am făcut asta
fără regrete.
era toată efemeritatea unei stele
irosită în amontele unui râu
ani de zile te strădui să nu cedezi,
clipă după clipă,
eternitate după eternitate,
zi de zi,
îți impui să îți imaginezi
un picior în amonte, înaintea celuilalt,
pentru a face pasul peste puntea suspinelor tale
irosite în amfiteatrul vieții
lupți, plângi
ceri ajutorul Creatorului,
deoarece nu găsești altă cale,
prin roua respirației tălpilor tale,
în lupta anacronică dintre tine și tine,
[...] Citește tot
poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfârșit de anotimp
Sfârșit de anotimp, de an, de iubiri eterne
uitate prin ceruri de Rai...
intrasem adânc cu deratizarea în sufletul clipei,
am omorât tot de la ploșnițe la fluturi
chiar și inocentele larve, omide și pupe.
am răscolit cu o răutate de care nu mă credeam în stare
fiecare colțișor, fiecare celulă,
semănând pustiul, moartea, liniștea.
Uitasem de-o cutumă a naturii
prin care fluturii, aceste banale efemeride,
sunt regalul din metamorfoza vieții
în acea unică sublimă zi.
Și am învățat dureros un singur lucru,
ce-i drept, important:
natura și umanitatea funcționează după aceleași cutume
având totuși nevoie de sângele visului albastru
așa cum florile au nevoie de fluturi.
poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prispa dorurilor mele
Tu te-ai mutat într-o stea albastră
din sufletul gălbui al verii
stai așezat pe prispa dorurilor mele,
îmi asculți bătăile incerte ale inimii
dimineața îmi cânți metaforele rătăcirii,
iar noaptea un vals al durerii și nemărginirii.
Vântu-mi îmbrățișează trupul de petale
răsăritu-mi risipește picurii de ceață din colțul ochilor
prin secundele seculare aripile mele te caută
dincolo de costelația iernii.
Ești de negăsit
a rămas doar o dâră de fum prin praful de stele
a unui biet rob vrăjit de mătăsurile învechite
ale unei dansatoare inepte de fado.
Cred că am murit!
treptele norilor de vis s-au surpat
azi, o fantomă rătăcește agale
[...] Citește tot
poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Nicole Sere, adresa este:
