Lista completă
Scrisoarea unei jumătăți de înger
În acea zi pe o plaja în Bora Bora
căutam, dezgolită de mine însămi, o jumătate de înger
pe care o pierdusem în amurgul unei lacrimi
pe una din autostrăzile timpului selenar...
Apoi a răsărit o stea pe cerul iernii,
prin întuneric alearga un cabriolet galben,
o pisica neagră și cetățeanul turmentat...
boom-boom, paf, accident!
femeia era pierdută în tăcerea unei povești,
bărbatul striga -
mai trăiești, mai visezi, te-ai trezit?
Azi e zenitul unui fulg de nea
și e vineri treișpe, ora 13:13,
dragul meu, drag, eu plec...
scrisoarea de la mine e pe frigider
sub magnetul meu roz, citește-o!
Off, dragul meu, mi-am pus în valiza cu vieți -
[...] Citește tot
poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tată!
Tată! Udă-mi aripile
Până-n izvorul de cais,
Tată! Iartă iluziile
Din trupul norilor de vis.
Tată! Cântă-mi prin neșoapte
Din ceru-ți galben gutuie
Vise îngerești în noapte,
Luminile să mă mângâie.
Tată! Zidește-mi durerea
În carnea plângerii mele,
Tată! Arată-mi cărarea
Să urc cu tine spre stele...
poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul sufletului pribeag
Mi-s pierduți macii în zare,
Asfințitul mi-l deplâng
Prin răzoare, peste crâng
Suflete, n-ai alinare?
Ieri fugeam peste hotare
Pătimirea s-o înfrâng,
Mi-s pierduți macii în zare,
Asfințitul mi-l deplâng.
Astăzi vreau să cer iertare
Sufletului meu nătâng,
Dorurile mi se frâng.
Moartea-i doar eliberare?
Mi-s pierduți macii în zare.
rondel de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Delir
Se făcea că erai sâmbăta sfârșitului meu
deliram
erai barbarul ce-mi despica sufletul
în mii de cratime,
mâna ce-mi cosea respirația
într-o ie cu motive de stea
te-am visat
rănile-mi adăstau fluturii morții
din acea zi ce se apropia de sfârșit
fără ca ei să zboare
zborul le fusese frânt
de strigătul sângelui meu
prin irosirea vieții
dimineața trebuia să fie răsărit
sau cine mai știe
era, însă, delir...
poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bruma unui florar
Zori de zi roșiatici și cuminți,
e o nouă dimineață
muzica liniștii e tulburată
de urletul facerii frunzei
un mugur curajos a scos capul în lume
din crusta zăpezilor moarte
se aude suav și răsăritul ierbii
precum dorul meu de tine.
au dat semnalul trompetei, contrabasului și violei
și a început valsul primăverii din noi.
dirijorul e apatic,
dar viorele și toporașii cu scâncetul lor
i-au salutat trezirea la viață
din ceasul final
al tălpilor din bruma unui florar...
poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec lin
Hei, Moarte! Parcă ai întinerit.
Ești muza verde, iubită cu nuri,
Până și crinul a înmugurit
În cerul meu albăstrit de visări.
Hai, Moarte! Uită de neagra coasă
Ardă iadul, invită-mă la vals,
Bea vinul, așează-te la masă
Și-mbată-mă cu un cântec fals.
Hei, Moarte! Cărarea rece spre rai
S-a înroșit cu șapte păcate
Scrise cu sânge de Eros la nai
De spiritul ce naște lăcate.
Hai, Moarte! Și ziua gri de apoi
Cerne avan prin sita durerii.
Tu vii să mă iei zălog pe la voi
Cântec lin din lumina cântării...
poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia-anotimp
călătoream
am întâlnit femeia-ploaie
din anotimpul ploilor de maci
născuse un întreg univers
prin candoarea-i din vis
pentru el era femeia-infinit
sacrificiul ei era o primăvara roz
al misterului de nepovestit
o iubire a florilor lui de cireș
apoi am găsit femeia-mamă
ce cu blândețe dezmierda
râul viu ce-i izvora din trup
și aripi de cer ea dăruia
măiastrei sale păsări
la final de timp
am găsit bunica cu păru-i nins
și vocea-i blândă
[...] Citește tot
poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limbi de dragon
pasărea a fost dată afară din cer
pe motiv de incompatibilitate
de-atunci cântă
o sole mio
primăvara a deschis din nou
porțile edenului
mierlele grădinii rătăcind prin lumile roșii
construiesc cuibul cu aștri
sunt bolnave de risipa dragostei
și nasc pui fără aripi
izolați în colivie
de limbile acelui dragon
la capătul lumii
un bărbat iubește o femeie
eu iubesc o stea
mierlele au tăcut pentru eternitate
și pământul respiră a moarte
[...] Citește tot
poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Memoria iubirii
pierdusem ultimul tren al amurgului
ce era colorat în iluzii deșarte
l-ai ancorat în gara anotimpului tău
iar eu strigam!
ești fântâna ce ninge fulgii infernului
ce mă vor spânzura cu o pâclă noroioasă
de zorii propriului anotimp
între timp
peronul era un furnicar de trăiri
se auzea prin portavocea vieții
o pianină
cu sunete lungi și buiestre
ce-mi atingeau cu tandrețe timpanul sângelui
degeaba!
era târziu și era iarnă
copilul din tine uitase jocul
odată cu pierderea memoriei iubirii
dincolo de anotimpul verdelui...
poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Steaua din ochii ei, iubirea din inima lui
Într-o zi din toamna lui aurie
băiatul întâlni o femeie,
avea oglindirea stelei lui în privire
pe rochia-i albă de mătase erau înaripați
toți fluturii lumii
pe umeri avea Carul mare
iar pe cap o tiară din Ursa Mare
băiatul o privea pierdut în lumea apelor ei
steaua lui visată se oglindea în ochii ei,
căprui cu iradieri de chihlimbar
pulsul inimii lui depăși orizontul vieții
sângele-i părăsea trupul
urmându-i fluturii de pe rochia ei
el nu mai era el
era doar jumătatea lipsă din puzzle-ul ei
steaua din ochii ei, iubirea din inima
lui...
poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Nicole Sere, adresa este:
