Lista completă
O țară am
O țară am, un neam am și o limbă,
Și-un dor de Alba ca de-un semn ceresc,
Chiar dacă potentații mă mai plimbă
Pe-un pod de vămi: român-moldovenesc.
La Chișinău când cântă ciocârlia,
La București ecou-i ne alină-n zbor.
La Chișinău mi-i dor de România,
La București de Basarabia mi-i dor.
Același neam, același plai și-același grai
La București, la Herța, Cernăuți,
Chiar de-i străin în țara sa Mihai,
Ostracizat de-un neam de găgăuți.
La Cernăuți când cântă ciocârlia,
La București ecou-i ne alină-n zbor.
La Cernăuți mi-i dor de România,
La București de Bucovina-mi este dor.
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Mătcaș
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!
Păpușarii vine-s, oare?
Că le cântă, -i drept. Din gușă.
Dânșii joacă opereta.
Klaus dacă e păpușă,
Cine-i, oare, majoreta?
epigramă de Nicolae Mătcaș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Guvernul propune, președintele decide
I-ar face spinarea tobă,
Cât de mare-i, că n-aprobă.
Dar de când, mă rog, pe bune,
A propune-i a impune?
epigramă de Nicolae Mătcaș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Președintele Comisiei Europene ne trage de urechi
Juncker a deschis canopa
Și stă-n dubiu iar și iară:
"Cum vreți să uniți Europa,
Când nu reușiți o țară?!"
epigramă de Nicolae Mătcaș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lipsa colaborării (dintre Președinție și Guvern)
Conlucrarea nu se-nnoadă?
Nici un câine, ține minte,
N-ar răbda să-l calci pe coadă,
Darămite-un Președinte.
epigramă de Nicolae Mătcaș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Președinți - frați de suferinți (sau Iohannis și Dodon)
Deși nu-s, par a fi frați:
Nalt orgoliul, scopul, statul,
Amândoi luptă cu statul,
Amândoi sunt suspendați...
epigramă de Nicolae Mătcaș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarnă în Basarabia
Un aer pur ca mustul stat din fiert.
Un vis răpus ca zborul unui cerb.
Un timp oprit din pasul său alert.
Un suflet trist ca umbra unui verb.
Din ceruri par să ningă vârcolaci.
Un ger cumplit se-ntinde coviltir.
Se-aud cum cântă scripcile-n copaci
Și-și suflă-n mâini cum morții-n cimitir.
poezie de Nicolae Mătcaș din Azur (2002)
Adăugat de Maria Hadârcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
E idealul nostru cel mai sfânt
E idealul nostru cel mai sfânt
S-o confirmăm, istorica Unire,
Înfăptuind reala Re-ntregire
A neamului și-a Țării,-ntr-un cuvânt.
De data asta pentru nemurire,
Coloană-n ceruri în regal veșmânt,
Și nu există-n lume vărsământ
Ori, pe pământ, o altă-acoperire
Decât a generațiilor jertfire
În numele acestui ideal,
Ce l-au purtat părinții-n simț și-n gând
În timpuri de restriști și urgisire,
Încredințându-ni-l, dar tainic, ancestral:
Un vis măreț și-un falnic legământ.
sonet de Nicolae Mătcaș din Tantal damnat să-ncerce-a prinde clipa, În ziua-n care-om da de-acea comoară (Coroană de sonete) (2016)
Adăugat de Maria Hadârcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aici a fost și-n veci o să rămână
Dainează somnul pruncilor la piept
Și murmurul izvoarelor îngână.
Să deie lupul miercurea la stână,
E-același grai pe mal, că-i stâng, că-i drept.
Ca apa de tămadă din fântână,
În sfânt lăcaș ca haricul transept,
La greu județ - un ócoș înțelept,
Așa e limba noastră cea română.
Cu vorbe din scriptură, port recept:
Altiță, ie, berneveci, târsână,
Icoana sfântă simbol și precept,
Străjer al dăinuirii și stăpână
Aici a fost și-n veci o să rămână
Divina limbă-a noastră cea română.
poezie de Nicolae Mătcaș din Și sunetele sar ca-n prier mieii (2015)
Adăugat de Maria Hadârcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Puterea ce-i? Ce-i setea ei opacă?
Anteu jurase tatălui, la moarte,
Un templu să-i înalțe doar din țeste.
Cosea drumeții după plan și peste.
Heracle-i dete,-n fine,-aceeași soarte.
Călăul Stalin. Țara în arest e
Și floarea ei distrusă ca la carte.
Dar când să-i facă soarta și lui parte,
Îl arse cum arzi visele funeste.
Puterea ce-i? Ce-i setea ei opacă?
Firește curge timpul: noapte, zi.
Izvorul vieții, limpede, nu seacă.
Ci-n dorne tulburi este bine-a ști
Că, cine scoate sabia din teacă,
La fel și el, de lance va pieri.
sonet de Nicolae Mătcaș din De-a alba-neagra (2006)
Adăugat de Maria Hadârcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Nicolae Mătcaș, adresa este:
