Lista completă, pagina 122
Ție îți va fi dor de ceva?
Mi-e dor să văd femei mergând pe stradă,
Copii gălăgioși, fugind pe-afară,
Și tineri care stau în găști, grămadă,
Iubiți care se țin de mână iară.
Va trece starea de contaminare,
De spaimă și de liniște bizară,
Veniții vor ieși din izolare,
Plecații vor primi pomană iară.
Îmi va fi dor, din cele întâmplate,
De aerul și străzile curate.
poezie de Marius Robu (3 aprilie 2020)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dilema unui mugur trist
Măi mugurilor frații mei
V-ați rătutit de atâta soare
Ca mine, parcă, de femei
Și-acum vă pregătiți de floare.
Măi fetelor, surori de vis
În drum spre școală chicotind
Că v-au văzut băieții dis
De dimineață-mbobocind.
Măi suflete ce rudă mi-ești
Că văd că-n timp ce-mbătrânesc,
Tu parcă tot întinerești?
Să cad sub flori sau să-nfloresc?
poezie de Marius Robu din Carte de bucăți (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cenușa din urmă
Dimineața iubirii mele
Se-nalță pe aripi de curcubeu,
Se ascunde în inima ta
Să aibă vibrații mereu.
Amiaza iubirii se-nalță în cer
Pe raze ce-atârnă din soare,
Tu-mi aduni umbra în roua
Ochilor descântați de o floare.
Acum, înserarea iubirii
Șterge luna din elipsa nocturnă,
Tu vrei dimineți și amiezi,...
Cenușă-s din toate-ntr-o urmă!
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am ochi pe buze
O părticică am văzut,
De piele, din frumosu-ți spate;
M-am abținut să o sărut,
Spunându-i gurii: nu se poate!
Dar ochii nu m-au ascultat,
Doi surdo-muți fără de frică,
Și, prea flămânzi, au sărutat
Apetisanta părticică.
Iar buzele-mi s-au supărat,
Fără măcar să mai clipească,
Pe ochi, că locul le-au luat;
Și-au început să te privească.
poezie de Marius Robu (30 decembrie 2020)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis cu cuc
O pasăre s-a speriat de mine
Și-a vrut să zboare noaptea prin copaci
Dar negura i-a stat în cale bine
Și liniștea i-a spus: "Te rog să taci!"
N-a mai suflat. Și-o fi adus aminte
De ce-a visat și s-o fi sinucis
Dar cum tăcu cum se făcu cuvinte
Care pe limba cucului s-au scris.
La fel zboară iubirea mea cuminte
De parcă fu și pasăre și vis.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe frontul de răsărit
Lăsa-voi vântul să-mi sărute fruntea,
Într-o duminică de dimineață,
Și, somnoros, voi trece peste puntea
Nedumeririi că mai sunt în viață.
Lăsa-voi vântul să-mi sărute pieptul,
Mă voi deschide tandru la cămașă,
Voi face pe frumosul și deșteptul,
Încurajat că lipsa-ți ucigașă
Mă lasă pradă vântului, în loc
Să mă răpună dintr-un singur foc.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acatrist
Voi scrie numai pentru tine,
Îngerul meu cu trup de foc;
Mă voi ruga să am noroc
Și ziua să mă pot abține.
Voi scrie numai pentru tine,
Îngerul meu cu suflet stins,
Ca noaptea să te pot obține
Măcar în vis, măcar învins.
Voi scrie numai pentru tine,
Chiar dacă n-o să te pot ține
Cu micul meu câștig din scris,
Decât învins, decât în vis.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ocazie de toamnă
Toamna și-a pus covor de frunze moarte
Pe drumul clandestin ce ne desparte.
Dacă nu știm să profităm, va trece,
Înlocuit de preșul alb și rece
Pe care ne vom teme să călcăm,
De semnele pe care le lăsăm,
Căci urmele se văd și vom fi prinși
Ca doi fornicatori cu ochii ninși,
Ce s-au decis tardiv, ca să mai vadă
Atuul frunzei față de zăpadă.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Miros de flori de câmp
Miroase-a romaniță și-a fân abia cosit
Presimt că până mâine voi fi mai fericit,
Presimt că până mâine tristețea voi cosi,
Că trupul său ca sfinții când mor va mirosi.
Miroase-a flori de câmp și-a moaște de iubire
Presimt că până mâine va fi doar amintire,
Tristețea din trecutul în care te-am iubit,
Presimt că până mâine ce-a fost s-a isprăvit.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poate
Voi birui cu Dumnezeu
Ce n-am putut răzbi cu tine
Și lumea cel mai aprig zmeu
Se va-nchina, murind, la mine.
Și cine va trăi, mă-ntrebi?
Nu știu ce să răspund și tac
Pe cap am foarte multe trebi
Și-am treabă, că sunt om sărac.
Da, sunt sărac și voi mai fi
Până voi înțelege, poate
Că n-am nimic și nu pot ști
Ce numai Domnul știe, poate...
poezie de Marius Robu din Carte de bucăți (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Marius Robu, adresa este:
