Lista completă
Iohannis, la Masa Tăcerii
Iohannis, meditând un pic,
Și-a spus, pe scaun vrând să stea:
- E Masa lui Brâncuși, nu zic,
Însă Tăcerea e a mea!
epigramă de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Epigramă fără dinți
Ah, ce lucru dureros,
"Bătrânețe, haine grele":
Carnea parcă e un os,
Osul parcă e o piele!
epigramă de Marius Robu (21 martie 2019)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fericire mat(r)i(mo)n(i)ală
Eu, când mă scol, observ îndată,
Și-o laud pentru vrednicie,
Că dânsa e deja sculată...
O, fericita mea soție!
epigramă de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi Ne poți propune o poezie de dragoste?
Mă țin de cuvinte
Când fac promisiuni și jurăminte,
Mă țin întotdeauna de cuvinte;
Iar după ce le fac, e lucru sfânt
Că nu mă țin vreodată de cuvânt.
epigramă de Marius Robu din Aproape alb (2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Marius Robu despre cuvinte
Dor, vânat sau vânător?
Dragoste netrecătoare
Prin păduri de fum și ceață,
A ieșit la vânătoare
Dorul meu de dimineață.
Și prin codrul desfrunzit
Al iubirii trecătoare,
Cerb ieșit la boncănit,
Dorul meu, în înserare.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Marius Robu despre iubire, despre dor, despre seară sau despre dimineață
Tihna robului
Mă simt ca o duminică rănită
În libertatea sa, când se trudește
În mintea mea la fel de ostenită
Precum un rob supus ce nu primește
Zi liberă de la stăpânul său,
Ci-n fiecare clipă se gândește
La El, adică la surâsul tău,
Iubirea mea, e tot ce-i mai tihnește
Duminica, și tot ce-l odihnește.
poezie de Marius Robu din Luceafărul de dimineață (10 mai 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Încolțit de Înviere
Crește frunza, crește iarba,
Crește umbra-n umbra lor,
Adumbrindu-mă degeaba,
Cresc în sens descrescător.
Pe răboj nu-mi număr pașii,
Ce rămân tot mai puțini,
Cresc în umbra mea urmașii,
Tot mai grei și tot mai plini.
Crește ziua, scade noaptea,
Glasuri tot mai ascuțite,
Cântă, prohodindu-i moartea,
Învierii încolțite.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (29 aprilie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Marius Robu despre noapte sau despre moarte
Evadarea din grai
Se coc atâtea roade pe pământ,
De la o stea atât de-ndepărtată,
Încât voi spune ca un jurământ
Că depărtarea pare vinovată.
A pus-o Dumnezeu în locul său,
Chiar după evadarea celor doi,
Lăsând-o celui lung și celui rău,
Și coborând să caute la noi.
Răsar atâtea graiuri pe pământ,
Din rădăcina unui rai greșit,
Din care Dumnezeu, numit Cuvânt,
Fără prea multe vorbe, a fugit.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (1 august 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Marius Robu despre religie sau despre Dumnezeu
Nu am nimic, iubesc.
aforism de Marius Robu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Viteza luminii? Un fleac. Fericirea trece mult mai iute.
aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Marius Robu despre lumină
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Marius Robu, adresa este: