Lista completă
Întrebări pentru întrebări
Ce ne ține compacți în conveniențe?
Ce ne ține docili sub indiferențe?
Este regula ce respinge reacția
Și-nchide ilogic ecuația?
Cifre împărțite-n pare, impare,
Lucruri curate peste lucruri murdare,
Negația-i polul de domină-afirmația.
Creatorul se naște direct cu creația.
Nu știu ce ne ține în proze prescrise,
În tangente normale, în vise precise.
Excepția, regula nu o confirmă.
Suntem fracții în aritmetica de rutină.
Nici un rebelism nu ne scoate din noi,
Între straturi de oameni, sunt mări de noroi.
Din cloaca firească, nu poți evada.
Noroiul sarcastic te va reforma.
[...] Citește tot
poezie de Luminița Soare
Adăugat de Laura Radoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La moartea lui Radu
De ce n-ai așteptat până la vară
Când primăvara se renaște-n lunci
Cu verde clar, lichid închis în lacrimi
Venind de departe, din suflete adânci.
Te-ai dus fără să-mi spui că nu mai vii
Pădurile s-au strâns chircite-n toamnă
Și te-ai murit în cartea de pe masă
Biblia veche cu coperți de aramă.
La moartea ta n-am plâns și nici nu știu
Dacă vreodată, Radu, te voi plânge.
Te-ai sinucis fără să mă aștepți.
Te-ai dus fără să mai întrebi de mine.
Azi te mai caut printre frunze moarte
Și cânt încet prin galbenul pădurii
Dar mor doar uneori când apa curge
Și se despoaie de frunzar, gorunii.
[...] Citește tot
poezie de Luminița Soare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi ce a mai spus Luminița Soare despre moarte
Sentimente
Da-mi mana peste timp
Vorbeste-mi de alta data
Caci nu pot sa-nteleg
Ce rol joc azi in viata.
Vorbesc cu Dumnezeu
Despre visele de ieri
Si nu-mi poate raspunde
Dacat prin lungi taceri
As vrea sa resimt
Dragostea ce-am trait mai devreme
Dragostea cea mare
Ce-alearga-n minutare
Ceas ascuns in artere
Spre necunoscuturi
In galopuri saltand
Ma invart in iluzii,
Dansind und dans absurd
Uneori doresc sa ma piarda ravagii
[...] Citește tot
poezie de Luminița Soare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Luminița Soare despre timp sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Iubirea-i moarta
Dragostea-i dusa, este moarta
Nu-i de gasit pe nici o strada
N-o mai aud chiar de ma doare
Si n-o mai vad sub nici un soare
Nu mai prezinta complicatii
Nu mai tradeaza mici reactii
Zile si nopti s-au dispersat
Si s-au trecut si s-au uitat
Eu, vreau sa mai prind un tren
Spre rai sau spre infern
Mincind o piine alba amara
Flamind, ca un baiat sarac
Dar erou dezolant al propriei iluzii.
Iubirea-i moarta, este dusa
Nu mai asteapta linga usa
Nu o mai intilnesc pe strada
Pe nici o ruta, in nici o gara
[...] Citește tot
poezie de Luminița Soare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trandafiru-i important
Tu ce treci prin vint si ger
Traversezi strazi la-ntimplare,
Intr-o lume care doare,
Esti un duh,
Zgribulit mergi prin zapada
Tremurind de frig sub haina
Prea subtire pentru iarna
Bard nauc
Chiar flamind, nemincind nimic de zile
Trandafiru-i pentru tine
Trandafiru-i important
Cu o floare, gasesti inimii-alinare
Si zimbesti vitrinei reci.
Tu ce-ti cati citiva banuti
Risipiti prin buzunare
Pastrati pentru zile rare
Cind mai poti
Cumpara o pine alba
[...] Citește tot
poezie de Luminița Soare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cum l-am putea numi
Cine trece prin foc
Cine trece prin ape
Cine nu-i secerat de raze de soare
Cine se trece prin noapte,
Cine-și depășește încercările
Și lună de lună zâmbește
Chiar dacă totul se dărâmă în el
Și sufletu-i putrezește
Cum l-aș putea numi?
Cine are tăria
De a se seinucide
Cine trăiește-n iubirea dușilor
Și-n ei se regăsește pe sine
Cine nu-i ucis de lavine
Cine se pudrează cu pământ
Cine poate trăi din gânduri
Și umblă pe planetă flămând
Cum l-aș putea numi?
Cine se ridică din praf
Și nu moare în accidente
[...] Citește tot
poezie de Luminița Soare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Romanta tiganeasca
Iubitul meu apare peste camp calare
Cu calul in spuma si pletele-n vant zburand
La apus de soare, simt ca-n piept ma doare
Un dor spre ceva ce n-am simtit, necunoscut.
Ca un Fat Frumos cu par matasos
Pluteste prin aerul de seara, majestuos.
Plete negre-n vant, cu pinteni in timp
In coastele noptilor, coboara ceru-n jos
L-astept pe campie, prin noaptea-alburie
Care sta sa vie si-arunc straie-n calea lui,
Luna sta s-apara, soarele coboara
Stelele ne urmaresc sagalnice, sub gutui
Iubirea e vraja, campul e o mraja
Caii salta liberi si pasc departe de noi
Pomii ne nuntesc, crengile vorbesc
Si ne troienesc cu mantii subtiri, de albe flori.
poezie de Luminița Soare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bunicul
Cind ma certau ai mei, bunicule, mereu la tin' veneam
Ca tu ma ocroteai si numai cu tine ma intelegeam,
O viata intreaga ai adunat
Si ai dat mereu mai mult decat ai luat,
Ai muncit din greu pentru bani stringi cu sudoare, greu,
Pentru cei de acasa, nu pentru tine, ai adunat mereu,
Nu ma parai cind eu fugeam la Disco noaptea pe furis,
Si te minteam merau c-am de-nvatat sau am ceva de scris.
Intelegeai si erai trist, atit spuneai: da, nu-i nimic".
Merg la bufet sa beau un sprit
Refren
Bunicule, vroiam sa fii cu mine azi la o cafea
Azi cand se implinesc atiti amar de ani de la moartea ta
Pentru ca tu erai cel care cindva ma-ntelegea
Bunicule, ai fost primul meu prieten si nu te pot uita
Bunicule
Cind povesteai povesti hazlii de prin razboare-n carea-i fost
Povesti pe care dupa ani si azi le mai stiu inca pe de rost
Despre dusmanii cu care luptai fata-n fata
[...] Citește tot
poezie de Luminița Soare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
A nins...
A nins cu-atâția morți în iarna asta!
Pe buze mi s-au cumințit
Răceli de trupuri ancestrale
Ale cuvintelor de nu s-au mai născut, ci s-au murit.
A nins cu fluturi peste sânge
Și oasele s-au cumințit.
Nu, nu s-a plâns și nici nu se va plânge
Pentru cenușile aprinse-n noi, ce s-au topit.
Zăpada s-a purificat, priviți-o
Și nu se mai topește când o calci,
Mi albă decât albul de pe suflet
Pe care-l ții în tine adânc și-l taci.
poezie de Luminița Soare
Adăugat de Laura Radoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragoste capitulata
Nepăsarea gîndește între noi distanțele
Între alfa, omega, au crescut doar restanțele,
Răni încă transparente sfîrtecă sentimentele
Nu mai putem conecta elementele
Ce stratifică dragostea din punctul fix de larva,
În ochiul mirific s-a injectat otravă,
Ai rămas nevăzut pe un tărîm pierdut
Ce putea să fi fost, s-a trecut.
Între noi s-au mai pus bariere de sticlă
Ce leagă dorința în cordoane de frică,
Corup idealul direct pe palete,
Ne macerează inimile în eprubete.
poezie de Luminița Soare
Adăugat de Laura Radoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Luminița Soare, adresa este: