Lista completă, pagina 5
Zeii îl abandonează pe Antonius
Când, pe neașteptate, în miez de noapte auzi
o procesiune invizibilă trecând pe-alături,
cu o muzică și niște voci minunate,
nu-ți plânge norocul pierdut,
acțiunile care s-au dovedit greșite, planurile
eronate nu le mai jeli inutil.
Ca un om prevăzător, hărăzit cu curaj,
spune-i la revedere Alexandriei care se îndepărtează.
Dincolo de toate, nu te amăgi singur, nu spune
a fost un vis, urechile mele m-au înșelat:
nu te înjosi cu iluzii ademenitoare.
Ca un om prevăzător, hărăzit cu curaj,
așa cum este de așteptat de la cineva ca tine,
care s-a dovedit vrednic de-acest fel de oraș,
du-te, ferm, la fereastră
și ascultă cu gravă emoție, dar fără
văicărelile, rugămințile unui laș;
ascultă desfătarea ta finală vocile;
[...] Citește tot
poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În Sparta
El nu știa, regele Cleomenes, el nu îndrăznea
el chiar nu știa cum să-i mărturisească mamei sale
o asemenea cerere: condiția lui Ptolomeu, pentru
garantarea tratatului, era ca ea să meargă în Egipt
și să rămână acolo ostatică
fapt foarte umilitor, chiar necuviincios.
Iar el trebuia să-i spună asta, însă ezita,
rostea un cuvânt sau două și se oprea.
Dar magnifica femeie l-a înțeles
(auzise niște zvonuri despre acel impas)
și l-a încurajat să-i vorbească deschis.
Și a râs, spunând că desigur va merge acolo,
fericită că la vârsta ei înaintată
mai putea fi încă de folos Spartei.
Cât despre umilire nu o atingea în nici un fel.
Desigur, un parvenit ca acel Lagid
nu avea cum înțelege spiritul spartan;
ca urmare, cererea lui nu putea umili
[...] Citește tot
poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un prinț din Libia de vest
Aristomenis, fiul lui Menelaos,
prințul din Libia de Vest,
a fost în general bine văzut în Alexandria
de-a lungul celor zece zile petrecute acolo.
De dragul bunului său nume, s-a îmbrăcat ca grecii.
A acceptat cu plăcere onorurile,
dar nu le-a solicitat; era modest.
A cumpărat cărți grecești,
mai ales de istorie și de filozofie
Dincolo de toate, era un om puțin vorbăreț.
S-a răspândit vorba c-ar fi fost un gânditor profund,
iar asemenea oameni, se știe, nu vorbesc prea mult.
Nu era deloc un gânditor profund sau ceva asemănător
ci mai degrabă un om simplu, amuzant.
Și-a luat un nume grecesc, s-a îmbrăcat grecește,
a învățat să se poarte mai mult sau mai puțin ca un grec;
și tot timpul i-a fost teamă că și-ar putea pierde
[...] Citește tot
poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iulian și Misterele Eleusine
Dar când s-a văzut în mijlocul întunericului,
în adâncimile înfricoșătoare ale pământului,
într-un grup de greci păgâni,
când chipuri fără trup apăreau în fața lui
în cearcăne de lumină,
tânărul Iulian și-a pierdut pentru un moment cumpătul:
într-un impuls din anii lui pioși
și-a făcut cruce.
În clipa aceea vedeniile au dispărut;
halourile s-au îndepărtat, luminile s-au stins.
Grecii și-au aruncat priviri pe sub sprâncene.
Tânărul a întrebat: " Ați văzut miracolul?
Mi-e teamă, prieteni. Vreau să plec de aici.
Ați văzut cum au dispărut demonii
în clipa-n care am făcut sfântul semn al crucii?"
Grecii au chicotit disprețuitori:
" Să-ți fie rușine, rușine să ne vorbești așa
nouă, sofiștilor și filozofilor!
[...] Citește tot
poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iulian și antiohienii
"Nici litera C, spun ei, nici litera K nu au făcut vreodată ceva rău orașului... Noi, găsind interpreți...
am aflat că acestea sunt inițialele unor nume, prima pentru Cristos, a doua pentru Konstantios."
Iulian, Misopogon (Mizantropul bărbos)
Cum au putut ei oare renunța
la modul lor de viață de până-atunci, la atâtea
desfătări, la teatrele lor minunate,
contopire între Artă
și înclinațiile erotice ale cărnii?
Imorali într-o anume privință și probabil în mai multe privințe
desigur, erau. Dar aveau satisfacția că viața lor
era faimoasa, mult lăudata viață din Antiohia,
încântătoare, de-un absolut bun gust.
Într-adevăr, să renunți la toate acestea, pentru ce?
Încrâncenarea lui împotriva falșilor zei,
plictisitoarea lui pledoarie pro domo,
[...] Citește tot
poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când străjerul a văzut lumina
Iarnă, vară... străjerul stătea de veghe sus,
pe acoperișul palatului lui Atreus.
Acum, iată, el aduce vești bune. A văzut focul aprins
pe piscul din depărtare și-i fericit; corvoada lui a luat sfârșit:
nu-i ușor să stai acolo zi și noapte în frig și-n arșiță,
așteptând lumina focului
de pe vârful muntelui Arachnaion.
Acum a apărut îndelung așteptatul semnal. Totuși, când vine,
fericirea aduce mai puțină bucurie decât și-ar imagina cineva.
Oricum, am câștigat mult: ne-am eliberat
de speranță și de așteptare. Multe lucruri se vor mai întâmpla
casei Atrizilor: nu trebuie să fii un mare înțelept
pentru a ghici asta acum, când străjerul a văzut lumina.
Așa că să nu exagerăm.
Lumina este bună; și cei care vin sunt buni,
cuvintele și acțiunile lor sunt și ele bune.
Avem motive să credem că totul va decurge bine.
Iar Argosul se poate descurca și fără neamul Atrizilor.
Vechile familii nu-s veșnice.
[...] Citește tot
poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caii lui Ahile*
Privindu-l pe Patrocles mort
cel atât de viteaz și de viguros, atât de tânăr
caii lui Ahile au început să lăcrimeze;
natura lor nemuritoare s-a revoltat
în fața acelei lucrări a morții pe care trebuiau s-o privească.
Și-au înălțat capetele, și-au scuturat coamele,
au bătut pământul cu copitele
și l-au plâns pe Patrocles, văzându-l fără viață, ucis,
doar carne și-atât, cu flacăra spiritului stinsă,
dezarmat, fără suflare,
întors de la viață la marele Nimic.
Zeus a văzut lacrimile acelor cai nemuritori și i-a părut rău.
"N-ar fi trebuit să fim atât de necugetați
la nunta lui Peleus," a spus.
"Mai bine nu v-am fi dăruit, nefericiți mei căluți.
ce treabă aveați voi acolo jos,
printre pateticile ființe omenești, jucării ale destinului?
Voi nu cunoașteți moartea, voi nu veți îmbătrâni niciodată,
și, totuși, suferiți pentru niște dezastre efemere.
[...] Citește tot
poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rea credință
Motto: "Deși suntem de acord cu multe lucruri relatate de Homer,
cu acesta nu suntem de acord... și nici cu Eschil nu suntem
de acord, când el o face peThetis să spună că Apollo
a cântat la nunta ei, celebrându-i copilul:
cum că el nu se va îmbolnăvi niciodată, va avea o viață
lungă și toate binecuvântările vor pogorî asupra lui;
iar când el a promis aceste daruri inima mea s-a umplut
de bucurie. Și-am sperat că buzele divine ale lui Apollo,
cel fluent și limpede în arta profeției, nu se vor dovedi false.
Însă el, care a proclamat aceste lucruri....
el este cel care mi-a ucis fiul...' "
(Platon, Republica, II-383)
Când Thetis și Peleus s-au căsătorit
[...] Citește tot
poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În așteptarea barbarilor
Ce așteptăm noi oare, adunați în piața publică?
Barbarii vor ajunge astăzi aici.
De ce această apatie în Senat?
De ce stau degeaba acolo senatorii fără să legisleze?
Pentru că astăzi sosesc barbarii.
Ce fel de legi mai pot face-acum senatorii?
Odată aici, barbarii vor legifera.
De ce s-a trezit împăratul atât de devreme
și s-a așezat pe tronul aurit la poarta cea mare a cetății,
cu toate însemnele statului, purtând coroană?
Pentru că astăzi sosesc barbarii,
iar împăratul așteaptă să le întâmpine căpetenia.
E pregătit să-i înmâneze un pergament
care-i conferă acestuia titluri pompoase și înalte onoruri.
De ce oare cei doi consuli și pretorii au venit azi
[...] Citește tot
poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Constantine P. Cavafy, adresa este:
