Constantine P. Cavafy

Demult

Mi-ar fi plăcut să vorbesc despre această amintire,
dar e-atât de estompată acum,– ca şi cum nimic n-ar mai fi rămas –
iar asta pentru că s-a întâmplat demult, în anii adolescenţei.

O piele ca floarea de iasomie...
acea seară de august – era în august? –
Îmi mai pot aminti doar ochii: albaştri, cred că erau albaştri...
O, da, albaştri ca safirul.

poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune

Marea atrage-un marinar în adâncurile ei.
Mama acestuia, nebănuind nimic, aprinde

o lumânare în faţa icoanei Maicii Domnului
şi, trăgând mereu cu urechea la vântul de afară,

murmură rugăciuni pentru revenirea lui grabnică acasă.
În vreme ce ea se roagă şi imploră,

icoana, tristă şi solemnă, ascultă, ştiind că fiul
aşteaptat nu se va mai întoarce niciodată.

poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sufletele oamenilor bătrâni

În trupurile lor uzate, zdrenţuite,
stau sufletele oamenilor bătrâni.
Sunt atât de nefericiţi sărmanii,
atât de apatici datorită vieţii jalnice pe care-o duc.

Cum tremură de teamă că-şi vor pierde-această viaţă...
şi cât de mult o iubesc, acele suflete descumpănite şi contradictorii,
stând – jumătate tragici, jumătate comici –
înăuntrul pielii lor ridate şi jerpelite.

poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ionic

Faptul că le-am dărâmat statuile,
că i-am alungat din templele lor,
nu înseamnă deloc că zeii sunt morţi.
O, pământ al Ioniei, ei încă te iubesc,
sufletele lor îţi păstrează încă amintirea!

Când zorii unei zile de august se trezesc deasupra ta,
aerul este impregnat cu viaţa lor,
iar din când în când o tânără figură eterică,
indistinctă, într-o fluturare rapidă,
planează deasupra dealurilor tale.

poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aminteşte-ţi, trupul meu

Aminteşte-ţi, trupul meu, nu numai cât de mult ai fost iubit,
nu numai paturile în care te-ai culcat,
ci şi acele dorinţe
care-ţi străluceau în lumina ochilor
şi-ţi tremurau în voce – şi pe care anumite
întâmplări le-au destinat neîmplinirii.

Acum, când toate au devenit trecut,
parcă aproape ţi s-au împlinit aievea
acele dorinţe – aminteşte-ţi
strălucirea lor în ochii care te priveau cu nesaţ;
aminteşte-ţi cum tremurau în voce,
pentru tine, trupul meu.

poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

La bordul navei

Seamănă cu el, desigur,
acest micuţ portret în creion.

Schiţat în grabă, pe puntea unei nave,
după amiaza fermecătoare,
Marea Ionică jur împrejurul nostru.

Seamănă cu el. Dar, îmi amintesc, el arăta mai bine.
Era sensibil până-aproape de suferinţă,
iar asta-i accentua expresia feţei.
Mi se pare că arată mai bine-acum
când sufletul meu îl aduce-înapoi, de dincolo de Timp.

De dincolo de Timp. Toate aceste lucruri s-au întâmplat demult –
schiţa, nava, după amiaza.

poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucrurile s-au terminat (1911)

Cuprinşi de frică şi de neîncredere,
cu mintea agitată, cu privirea îngrijorată,
încercăm cu disperare să inventăm căi de evadare,
un plan să evităm
pericolul evident care ne ameninţă atât cumplit.
Iată, am greşit crezând că nu ne aşteaptă niciun pericol:
ştirile au fost greşite
( sau noi nu le-am auzit, sau nu le-am înţeles).

Altă catastrofă, una despre care nici nu ne-am imaginat,
se aruncă deodată, cu violenţă, asupra noastră
şi găsindu-ne nepregătiţi – acum suntem în criză de timp –
ne spulberă fără milă.

poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aemilianus Monae, din Alexandria, 628 - 655

Îmi voi construi o panoplie inexpugnabilă,
din vorbe, expresivitate şi maniere;
astfel îi voi întâmpina pe oamenii răi,
fără nicio teamă sau slăbiciune.

Ei vor vrea să mă rănească. Dar dintre cei care
se-apropie de mine niciunul nu va şti
unde-s rănile mele, zonele mele vulnerabile
tăinuite sub toate minciunile care m-acoperă.

Cuvinte lăudăroase ale lui Aemilianus Monae.
Şi-a construit cu adevărat vreodată acea panoplie?
Oricum ar fi, n-ar fi purtat-o prea mult.
A murit în Sicilia, avea douăzeci şi şapte de ani.

poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apollonios din Tyana în Rodos

Apollonios vorbea despre ce înseamnă educaţie şi cultură adecvate
Cu un tânăr care-şi construia o casă luxoasă în Rodos.
"Când intru într-un templu,"
a spus tyanaianul la sfârşitul discursului, "chiar dacă-i unul mic,
mi-ar plăcea să văd acolo mai degrabă
o statuie de fildeş sau de aur,
decât una din lut vulgar într-un templu mare."

"Din lut vulgar": ce dezgustător –
şi, totuşi, unii, (dintre cei fără o instruire adevărată)
sunt păcăliţi cu astfel de făcături. Din lut vulgar.

*Apollonius din Tyana, 15-100, filozof, discipol al lui Pitagora.

poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Restul îl voi dezvălui acolo jos, în Hades

"Într-adevăr," a zis proconsulul, închizând cartea,
"Acestă frază este frumoasă şi foarte adevărată,
Sofocle a scris-o într-o stare filozofică de excepţie.
Cât de multe vom spune acolo jos, cât de multe,
şi cât de deosebiţi de cei de-acum vom fi.
Tot ce-ascundem aici, sentinele mereu de veghe,
răni şi secrete închise adânc în noi,
protejate cu mari nelinişti şi temeri zi de zi,
vom dezvălui de bunăvoie, limpede, acolo jos."

"Ai putea adăuga," zise sofistul, zâmbind subţire,
"dacă se va vorbi despre asemenea lucruri acolo jos,
dacă cineva se va mai sinchisi vreun pic de ele."

poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!