Traduceri de Valeria Grosu
Creație
Cadența odică nu-i pe măsura mea
Nici elegii sublime nu voi scrie.
În vers nimic nu poate fi așa
Cum trebuie să fie.
De-ați ști din ce gunoaie poezia
Se naște fără teamă, sfidătoare
Cum crește pe sub garduri păpădia,
Cum brusturul răsare.
Mâine, strigăt, miros de pucioasă,
O taină - mucegaiul din fereastră...
Și poezia gingaș se revarsă -
Spre bucuria mea și-a voastră.
poezie clasică de Anna Ahmatova, traducere de Valeria Grosu
Adăugat de Cornubia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultima poezie
E una - cu tunetu-n zarea vântoasă,
deschide fereastra și intră în casă
Și râde și-ți tremură-n gât
Și bate din palme cu-alint.
Iar alta, la miezul nopții născută
Îmi intră-n odaie de nimeni știută,
Din golul oglinzii privește
Cu-asprime ceva îmi vorbește.
Mai sunt și de-acestea: în albă amiază
De parcă absentă aș fi de la masă
De foaia curată se-ating
Și curg ca izvorul în crâng.
Și încă: atunci când e taină în jur
Și ea nici culoare nu e, nici contur -
Cristal de lumini sfârtecat
Pe care nu-l prinzi niciodat.
[...] Citește tot
poezie clasică de Anna Ahmatova, traducere de Valeria Grosu
Adăugat de Cornubia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Salcia
În unduioase liniști am crescut
În pure limpezimi de tânăr veac.
Și graiul omului nu-mi fu așa de drag
Cum cel al vântului, pe care l-am știut.
Urzici și brusturi dragi și-ntâi de toate
O salcie cu plete argintate.
Alături viața-ntreagă am trăit
Și-n legănări de ramuri plângătoare
Nesomnul meu se preschimbă-n visare.
Ce straniu e! - am supraviețuit.
Un ciot a mai rămas, un semn tăcut
Și glas necunoscut de sălcii alte
Crescând sub cerul nostru de demult.
Eu tac... De parcă mi-a murit un frate.
poezie clasică de Anna Ahmatova, traducere de Valeria Grosu
Adăugat de Cornubia
Comentează! | Votează! | Copiază!