Index și topuri | Comentarii recente | Citate la întâmplare | Adaugă citat

Aureliu Busuioc

Traduceri de Aureliu Busuioc

Grădina cu priveghetori (II)

Își înseamnă amurgul hotarul,
Se coboară-nserarea pe văi.
Și se miră de mine măgarul:
"Ce-i cu tine, stăpânule, ce-i?"

Ori mi-i fruntea de soare încinsă,
Ori cu gânduri s-au prins să mă ia-
Tot mai des mi se-arată în vise
O viață străină - a mea?

Ce s-aștept eu, sărac din născare,
În cocioaba cu șubrezi ușori,
Îngânând ne-nțeleasa cântare
Din grădina cu privighetori?

Nu, blesteme n-ajung niciodată
În lăcașul cu gard ferecat,
Prin zăbrelele nopții se-arată
În amurguri vestmânt minunat.

[...] Citește tot

poezie de , traducere de Aureliu Busuioc
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Grădina cu privighetori (I)

Sparg în țăndări mărunte o stâncă
Lângă marea cu valul amar,
Iar asinul cu trudă adâncă
Duce piatra aceasta-n samar.

O lăsăm lângă calea ferată
Și-napoi iar - la munca-ne grea
Ostenite picioare ne poartă
Și asinul se-ndeamnă-a striga.

Da, se bucură biata jivină
Că ușoară-i e calea-ndărăt.
Și ne-așteaptă în drum o grădină
Cu răcoare și umbră-n frunzet.

Peste garduri înalte apleacă
Trandafirii belșuguri de flori,
Și izvoare murmur-și îneacă
În cântare de privighetori.

[...] Citește tot

poezie de , traducere de Aureliu Busuioc
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Și cum se-ntâmplă-n zile de ruptură...

Și cum se-ntâmplă-n zile de ruptură...
Veni năluca zilelor dintâi,
Și salcia de-atunci, cu frunza sură,
Splendoarea ei de ramuri argintii...
Noi, pătimașii, trufașii, amarii
Stăteam cu ochiu-n țărână pironit,
Și ne cânta o pasăre cântare,
Cum ne-am cruțat demult și ne-am iubit...

poezie de , traducere de Aureliu Busuioc
Adăugat de CornubiaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rusia

Ca-n vremi ce-s azi trecut tezaur
Vii, troică veche, să mă duci,
Și roți cu spițele de aur
Se-afundă-n glod pân-la butuci...

Rusie, biata mea Rusie,
Pământ cu izbe cenușii,
Cântările ce-n vânt adie
Mi-s dragi ca dragostea dintâi!

Nu știu a-ți plânge soarta doară,
Am griji mărunte, pământești...
Dă-ți frumusețea ta barbară
Oricărui vrăjitor dorești!

De-o fi să te ademenească
Tu orice greu a-i să-l înduri,
Tristețea doar de-o să-ți umbrească
Preagingașele trăsături!...

[...] Citește tot

poezie de , traducere de Aureliu Busuioc
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook