Index și topuri | Albume cu personalități | Albume cu vedete | Comentarii recente | Citate la întâmplare | Adaugă citat

Cristian Lisandru

Lista completă, pagina 6

Țara copacilor

în țara aceea ascunsă
nu existau drumuri
existau doar copaci

de bună seamă
nu știau să vorbească
însă foșneau poetic
deasupra unor oameni
fără topoare
iar
oamenii
(înrădăcinându-se)
deveneau copaci

poezie de Cristian Lisandru din volumul de versuri Fulguiri (20 decembrie 2017)
Adăugat de crislisSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu cred în viața de dincolo de moarte. Cred în viața de dincoace. Aici te am pe tine. Dincolo vom fi separați de ipoteze stranii care nu vor cunoaște niciodată revelația fulminantă a axiomei și de presupuneri arse de secole pe ruguri în jurul cărora, din fericire, au încolțit aduceri aminte.

Cristian Lisandru în Aici te am numai pe tine (5 iulie 2014)
Adăugat de Cristian LisandruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
comentariiAu fost scrise 2 comentarii până acum.
Participă la discuție!

Am strâns doza de bere în pumn și zgomotul a distrus toată scena. Dar trebuia să fac ceva pentru a scăpa din sfera de influență a Iwonei, altfel m-aș fi probușit la picioarele ei și i-aș fi declarat, fără ocolișuri, fără versuri siropoase, iubire veșnică. Tocmai eu, cel pentru care veșnicia e doar o aiureală a unor scriitori infatuați care n-au ieșit niciodată din birou.

Cristian Lisandru în Haifa și surâsul Iwonei (27 august 2018)
Adăugat de crislisSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Picnic

erau zile când pleca
pe drumuri nevăzute
el și o umbrelă neagră
care îl ferea de gândurile altora
ar fi putut să scrie
despre toate călătoriile acelea
despre gânduri străine insistente
ca o ploaie nepoftită
sau despre un loc unde se oprea câteodată
doar pentru a medita netulburat
la picnicul fraților strugațki
da
picnicul acela
de la marginea unui drum stelar
unde fiecare pas putea fi și ultimul
iar viața nu însemna decât niște litere
și atât

poezie de Cristian Lisandru din volumul de versuri Fulguiri (11 ianuarie 2018)
Adăugat de crislisSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Trecutul miroase a praf. Trecutul miroase a moarte. Trecutul are un miros persistent de imposibil, de s-a dus și nu mai vine, de zădărnicie a unor planuri. Și, câteodată, de împlinire fericită a unor destine, însă asta ceva mai rar. Trecutul aduce cu el un miros persistent de putrefacție, de foarte multe ori. De încăpere în care nu vrei să intri, de mormânt abia deschis, de lacrimi vărsate pe o pernă, într-o singurătate absolută. Trecutul nu este altceva decât un ghimpe înfipt dureros în talpa prezentului.

Cristian Lisandru în Lumea de dincolo de fereastră (9 august 2018)
Adăugat de crislisSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Moarte de-o vară

Azi sunt mai aproape de tine
Și-atât de departe mă văd,
Ți-aș spune că ninge în mine,
Că-i cod de urgii și prăpăd.

Ce iarnă se naște din vară,
Pesemne e totul schimbat,
Un viscol ne-așteaptă diseară,
Iar vântul mă mușcă, turbat.

Mai calc nostalgii în picioare
Pe-acolo pe unde m-am dus,
În mine, un munte și-o mare
Se ceartă pe-un colț de apus.

Ți-aș spune că totu-i himeră,
Dar asta o știi, evident,
Noi suntem pierduți printr-o eră
Fugită din timpul prezent.

[...] Citește tot

poezie de Cristian Lisandru (august 2018)
Adăugat de crislisSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dar dragostea nu face casă bună cu marinăria, ascultați-mă pe mine, știu ce spun, nu vorbesc din cărți, ci din experiență, am văzut destui supărați din dragoste care au vrut să se arunce din vârful catargului fiindcă Penelopele de-acasă nu au mai avut răbdare și s-au plictisit să stea, vorba vine, în fața războiului de țesut. Femeia e femeie, așa după cum bărbatul e bărbat – luați banalitatea asta așa, de-a dreptul, exact cum o livrez, dacă o veți desface foaie cu foaie, așa cum faceți cu o ceapă, veți pricepe imediat ideea –, nimeni nu poate sta singur cuc mai multă vreme, legea firii începe să se zvârcolească precum un șarpe în stomacul tău. Despre singurătate s-au spus multe, de-a lungul timpului, fiecare deștept a avut ceva de spus și de scris. Eu spun doar atât – singurătatea te tâmpește.

Cristian Lisandru în Haifa și surâsul Iwonei (27 august 2018)
Adăugat de crislisSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fiindcă cel care privește are nevoie de provocări, totuși... Un ceva care să-i pună imaginația la încercare, care să-l determine să se rupă de realitatea imediată și să intre cu totul în acel decor. Să intre, da, să fie parte a scenariului, să fie tulburat și să înțeleagă tulburarea personajelor. Asta face un artist, asta ar trebui să facă un artist. Permite (ar trebui să permită) privitorilor să pătrundă, încetul cu încetul, în interiorul creației sale, în profunzimea sa, de fiecare dată. Dacă îi lași pe margine, oamenii vor privi câteva zeci de secunde, vor da din cap – admirativ sau nu, dar mai degrabă cea de-a doua variant㠖 și vor trece mai departe. Nu vor rămâne cu nimic, nu vor mai rumega întrebări, vor ajunge la ieșire și își vor relua viețile ca și cum nimic nu s-a întâmplat. Și atunci? Atunci rămâne o trudă zadarnică, o nefericire mută, fiindcă artistul nu a reușit să pună la un loc cele două realități... Realitățile lor și realitatea sa.

Cristian Lisandru în Lumea de dincolo de fereastră (21 august 2018)
Adăugat de crislisSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Războiului îi mai place să te gâdile și la tălpi și așa-i place de mult că ți le ia dacă nu ești atent.

Cristian Lisandru în Picături de Insomnie, Unde dai și unde crapă (noiembrie 2010)
Adăugat de Cristian LisandruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Apoetic

mi-aș fi dorit să mă nasc într-o cârciumă
aș fi strigat încă un rând
făceam cinste
plecam pe trei cărări
luam viața în piept mai de dimineață
înainte de cântatul cocoșilor
atunci când sclipesc șinele tramvaiului
iar tu nu mai știi dacă e bine să pășești între ele
până la primul stop

am plimbat viața printre riduri ca un ghid
m-am rupt în bucăț
am dat șpagă insomniilor
uneori am închiriat o femeie
blondă brunetă roșcată
dimineața plângeam ca un prost
abia după aceea beam cafeaua
pahar de plastic
butic de cartier

[...] Citește tot

poezie de Cristian Lisandru (24 mai 2011)
Adăugat de Cristian LisandruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina din 6 > >>

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.

Pentru a recomanda citatele din Cristian Lisandru, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Direcționează
2%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Evenimente biografice

Mai multe informații...

Subiecte de interes

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!