Index și topuri | Comentarii recente | Citate la întâmplare | Adaugă citat

Hortensia Papadat-Bengescu

Lista completă, pagina 5

In jocul simultan de prefaceri, nu știai dacă sunt născuți din literatură sau sunt înseși modelele din care literatura extremă se născuse. Baudelaire și Veiiaine, acum clasici la lectură, circulau subt mii de forme umane și omul decadent era omul normal, cel de toate zilele, pe care frații mai mari îl priveau încă cu mirare și care aștepta abia să devie clasic la rîndul lui și să fie înlocuit.

Hortensia Papadat-Bengescu în romanul , Fecioarele despletite - Editura "Ancora", S. Benvenisti & Co. București (1925)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mini căută în aer spînzurătorile. Intîlni, zvelt și smălțat cu crini de porțelan, stîlpul telegrafului. Firele diafane palpitau și muzica lor fină o auzeai ca pe o închipuire. Minunat instrument al inteligenței, pe care se cînta melodia poemului omenesc al civilizației, aventura extraordinară, pe care cosmul se miră el singur că o petrece.

Hortensia Papadat-Bengescu în romanul , Fecioarele despletite - Editura "Ancora", S. Benvenisti & Co. București (1925)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Se întrebase: ce fac? și răspunsese: mi-e înăsprit trupul de arsura întîmplărilor sufletești de aci, care usucă locul, și caut să-mi răcoresc prin mîini sufletul, pe netezimea milostivă a obiectelor din jur. Mini credea cu convingere că imensa fermentație a existenței își risipește în jurul ei substanța, o amestecă cu inerția relativă a lucrurilor ambiante.

Hortensia Papadat-Bengescu în romanul , Fecioarele despletite - Editura "Ancora", S. Benvenisti & Co. București (1925)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Aerul de a fi "la treabă", cum zicea Mini. Dacă nu ar fi avut uneori aerul acela, doctorița Lina, în alte privinți, ar fi fost cu totul lipsită de orice prestigiu personal sau doftoricesc. Forma ei de pămătuf simpatic, gîtul scurt și gras, bustul scurt și gras, pîntecul rotunjior, fața urîtă, desigur: cu ochii mici și miopi, fără culoare, cu tenul stricat, nasul bun, turtit puțin la vîrf și gura lată pe dinți ce nu se arătau, deși țepeni la spart alune, acest tot, nu era defel impunător.

Hortensia Papadat-Bengescu în romanul , Fecioarele despletite - Editura "Ancora", S. Benvenisti & Co. București (1925)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Acea uscăciune a sufletelor era azi un ce material care molipsea atmosfera din jur. Mini căutase tot timpul, în chip inconștient, apărare împotriva acelei uscăciuni; simțise o nevoie permanentă să atingă lucruri netede și reci, porțelane și cristale.

Hortensia Papadat-Bengescu în romanul , Fecioarele despletite - Editura "Ancora", S. Benvenisti & Co. București (1925)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Mini privi fără teamă instrumentul. Nimeni nu o va ruga să cînte. Aveau ei alte cîntece! Chiar fără de asta, condiția pusă Linei era categorică: "Merg la Hallipi pentru ultima oară... și să nu-mi ceară nimeni să cînt, ca să nu refuz cu vehemență... nepoliticoasă".

Hortensia Papadat-Bengescu în romanul , Fecioarele despletite - Editura "Ancora", S. Benvenisti & Co. București (1925)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

In apartamentul particular, cu camere mari și zadarnice și cu mobile fără de întrebuințare, Lenora rătăcea fără rost și se adăpostea în camera ei, unde, deși nu cutezase nici o schimbare, numai prin felul de a o locui reușise să imprime o atmosferă mai personală, deci mai prielnică. Un lucru de nimic, zimții adaptării lipseau resortului ei. I se ura cumplit; nu citea, nu lucra, nu gîndea, era singură, nu mai avea distracția de a fi bolnavă.

Hortensia Papadat-Bengescu în Drumuri ascunse (1932)
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fiecare din noi e un instrument, fiecare suflet are sunetul lui...

Hortensia Papadat-Bengescu în Femeia în fața oglinzei
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Închipuiește-ți un suflet care ar suna ca toba mare! Sunt și harfe minunate ca sufletul tău, Alina...! Al meu are două instrumente, firește două. Am statornicit că trăiesc dublu: un fluier duios, care cântă în mijlocul naturii, cântă o doină simplă, molcomă, armonitoare... și când sunt între oameni, o orchestră complicată, dureroasă, tumultoasă. Să porți mereu, sau aproape mereu o orchestră în tine, e obositor...

Hortensia Papadat-Bengescu în Femeia în fața oglinzei
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sunt și zile când cântă divina armonie a vreunui solo minunat... sunt și astfel de zile- puține, rare. Mi-aduc aminte de unele... Ce proastă sunt azi... îmi vine să plâng fără pricină...

Hortensia Papadat-Bengescu în Femeia în fața oglinzei
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina din 16 > >>

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.

Pentru a recomanda citatele din Hortensia Papadat-Bengescu, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Hortensia Papadat-Bengescu


romancieră de factură psihologică, autoare de nuvele, schițe și piese de teatru

Evenimente biografice

Subiecte de interes

Fani pe Facebook

 
Citatepedia se îmbunătățește și prin votare. Nu uita să dai cel puțin un vot/zi. Durează doar câteva secunde!