Lista completă, pagina 4
Împovărare
Când nu aștepți nimic
Renasc umbrele...
Cât prinos de hrană
Pentru congelatorul sufletului.
...
Am adâncit prea multe trepte
Pentru un singur cavou,
...
Spintecă!
Nu... e încă devreme,
Mai e atâta albastru în cer
Pentru voronețul sufletului.
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1982)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi ce a mai spus Virginia Radu Gavrilă despre suflet
Intimă
Voi alăpta doar copii din flori,
Doar ei îmi vor purta numele,
Zidind
Peste cenușă
Orașul,
Îi voi învăța să păstreze curățenie
Aruncându-te
La coșul cu gunoi.
...
Dimineața,
Gunoier anonim,
Adună prin cartier
Amăgirile...
N-am riscat să-i cer
Niciodată
Să te ia!
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1982)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Virginia Radu Gavrilă despre dimineață
Egoism candid
Mă doare fiecare formă
primită
fiecare măsură...
Puține reușesc să-mi atingă adâncul
cele multe zidesc împrejuru-mi...
Armură..
Ciudat,
când îi văd fermi și virili
gata să-mi rostuiscă sufletul
Dintr-o lovitură,
Simt o simplă și inexplicabilă nevoie
De a mă iubi
Singură!
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1977)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Virginia Radu Gavrilă despre iubire sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Dimensiuni paralele
Toate treptele le-am urcat
Cu inima-n palme,
Nestăvilit urcam,
Te cereai în uitare
Dar...
Nu auzeam.
Urcam
Cumpănind toamna în plete,
În jos, spre a pietrelor sete,
Urcam
Curgând în sus
Sfidare,
În oglinda cuvintelor săpând
Întrebare
Și urcam...
Te cereai în uitare
Dar,
Nu auzeam!
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1984)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Virginia Radu Gavrilă despre cuvinte
Limite
Am reușit să strivesc ochii lui Dumnezeu
Cu toate fântânile coborâte în ei,
Nu mai am limite, nici absolut
Pot să mă vând
Descreierat și absurd
Primului venit, celui întârziat
Fără ripostă, fără păcat,
Nu mai există pedeapsă,
Cuvânt să mângâie...
De sub talpă,
Dinții lui Dumnezeu
Mă sfâșie!
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1984)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Virginia Radu Gavrilă despre religie, despre ochi, despre existență sau despre Dumnezeu
Picaj liber
Emigrarea din tine,
Detenția pe viață între amintiri,
Excomunicarea printre Ceilalți,
Party...
Țigară...
Răsărit imposibil...
Glasul ce nu mai îndrăznește,
Gândul că am sugrumat
Vreau să vând Totul Acum!
Zâmbesc fiindcă doare,
Pasărea se transformă în flaut
Și fiecare anotimp cu rostul lui...
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1983)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Virginia Radu Gavrilă despre viață
Țărm devastat
Țărmuri neutre ale mării
Insomnii trădate
Bucurii în care am fost
Provizoriu parte...
Se va naște legenda
Căreia-i vom rămâne părtași
Amândoi,
Chiar dacă ochii pleacă
Fără a privi înapoi...
Amintirile se vor așterne însângerate
Când mâinile ce ne-au scris
La lumina fulgerelor
Zac retezate!
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1984)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Virginia Radu Gavrilă despre naștere sau despre mâini
Praxis
Am deschis ușa și l-am zărit pe tata
Încuindu-mi dimineața,
Bunicul îi da o mână de ajutor
Legănându-mă,
Mama îmi număra visele
Iar apoi le ștergea
Cu guma.
...
La început e ca și cum ai juca șotron pe valuri,
Ca și cum cuvintele ar căpăta dimensiune,
Ca și cum ai exista fiindcă-ți place...
Apoi,
Decupezi aripile
Și te arunci!
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1982)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răzvrătire
Sunt oarbă...
Dar caut cu brațele-ntinse,
Cu-aceste mâini, neînvinse
De-amiaza ce vrea să mă soarbă ;
Sunt mută...
Dar caut în gest și repaos,
Cu buzele sprijinite de haos
Atât de ostenit slută ;
Sunt surdă...
Dar caut în vibrația rămasă
Atât de adâncă, atât de măiastră
Cu spima de-a nu te primi niciodată acuz!
Te-aștept...
Fără văz, fără glas, făr-auz.
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1978)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Biruință
Din inima mării am ridicat valul
Să-mi rodească pustiul,
Din pulsul memoriei, înțelepciunea amurgului
Să-mi zidească zădărnicia,
După trecerea ta, am strigat Viața
Pe numele-i mic...
...
Cu aripa mea vei cuteza spre larg,
Oricum, de prisos te-aș păstra!
E dreptul meu să-ți aștept naufragiul...
Voi rămâne cu bucuria de-a fi țărmul
Ce nu te poate primi.
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1984)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Virginia Radu Gavrilă despre inimă sau despre aripi
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Virginia Radu Gavrilă, adresa este: