Lista completă, pagina 4
Oferte
În căușul palmei am să-ți fac culcuș,
Sub cascada pleoapei îți voi face duș,
În cerdacul minții am să te pictez
Să îmi fii icoană, sărbătoare, crez...
Cu daltă de dor, chipu-n adjective
Am să ți-l sculptez și-am să-ți scriu misive
Pe imaculate, albe flori de prun...
Armonii celeste am să îți compun
Îngerii punându-i să îți cânte-n cor...
Visele, pe toate, le așez covor
Să-ți sărute talpa mirosind a crin,
Să mă-mbăt de tine cum mă-mbăt de vin
Și în pribegia zilei ce se naște
Trupu-ți fie-mi cruce, șoapta-ți fie-mi Paște.
poezie de Nicu Gavrilovici din Manifest pentru normalitate
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Și totuși murim repetat
Și totuși, trăim cu chirie,
Și totuși, murim repetat...
În viața cu gust de lămâie
'Ni-e zâmbetul amanetat.
La pompe funebre e coadă,
Preoți, liturghii țin nonstop,
Iubirea e doar o paradă,
De-un secol, e cerul miop...
Se practică groapa comună,
E criză majoră de lut,
Se sapă morminte pe lună,
Iubirea-i partidă de rut.
E criză de brațe întinse,
E moartea un drept garantat,
Candelele toate sunt stinse,
Ce vrut-am să fim, am uitat.
[...] Citește tot
poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Ne poți propune o poezie de dragoste?
Faceri și prefaceri
Ca să fiu cu tine, brațele-amândouă
le-aș preface zilnic în alei cu flori,
ca să fiu cu tine m-aș preface-n rouă,
tălpi catifelate să-ți sărut în zori.
Să îți fiu aproape-i oportunitate,
să îți fiu aproape este dar ceresc,
când sunt lângă tine mult mai tare bate
inima, alături când îți sunt, trăiesc!
Să îți simt suflarea, trandafir m-aș face,
să-ți sărut urechea m-aș preface-n cânt,
și -n amurgul zilei, știind că îți place
să îți mângâi părul, m-aș preface-n vânt.
Împreună, viața vom preface-o-n praznic...
Tu-mi vei fi comoară, eu îți fi-voi paznic.
sonet de Nicu Gavrilovici din Manifest pentru normalitate
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acel care sunt
Doamne, cât de puțin
seamănă acel care sunt
cu cel ce a fi mă doream...
Mă întreb în care răscruci
am tot pierdut din mine câte-un colț,
pe ce cărări pietroase m-am tot fărâmițat
și-n care crânguri
printre falange visele s-au scurs?
Măcar genunchi pe care să se plece
ori mâini întinse-a rugi ori răzvrătiri
străinu-mi suflet de ar mai avea...
Până și gura
o peșteră zidit-a devenit, iar ochii
doi stinși tăciuni sub a trecutului cenușă...
Cum te voi regăsi cândva și cum
putea-vei să mă recunoști,
un ciob
din amfora care eram odată?
[...] Citește tot
poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărbătoare
- Din păcate, asta înțeleg unii (de ar-fi puțini!) prin Paște... -
În România iar e sărbătoare,
Se urcă mieii, blânzii, pe altare,
Se-aprind în flăcări roz-deschis caișii
În turme, oile își plâng ucișii...
Românul la biserică se duce,
Dă like la nuduri și își face cruce,
Apoi întors, dezlănțuie festinul:
Mănâncă, bea și chefuie creștinul,
Din când în când, după râgâitură
Mai pomenind un sfânt de prin Scriptură...
Pe tăvi, stau mieii... la săraci cocoșii...
Se pariază pe-ouă verzi si roșii,
Din nou se bea, până când,, mort", pe pat,
[...] Citește tot
poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultimii soldați ai planetei
Uitaseră pentru ce luptau....
Știau
doar că trebuie să lupte.
Din când în când
se aruncau de pe crevasa deznădejdii
pentru a putea raporta pierderi
și a cere întăriri
pe care nu le primeau niciodată.
Cu puștile lor învechite
trăgeau noaptea înspre stelele
ce păreau ochii dușmanilor
apoi mâncau iarbă
de pe spinarea încovoiată a muntelui.
Deveniseră albaștrii,
ultimii soldați ai planetei,
tropotind cu bocancii murdari
prin propriile vise.
Ciudat ori nu,
deși visau cu rândul
[...] Citește tot
poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bolnav de Valentine's Day
E ziua-ndrăgostiților, iubito
Și n-am să pot măcar să te sărut.
Tușesc, mă ia cu friguri și strănut...
La patru metri stai, nefericito!
E ziua-ndrăgostiților, iubito!...
Eu... parc-aș face mâine parastasul...
Aș fi venit cu mască, incognito,
Însă îmi curge ca un fluviu nasul...
E ziua-ndrăgostiților... dementă
Îmi este soarta, versuri pe batistă
Îți scriu... Dacă erai o asistentă
Aveam o șansă... dar ești polițistă...
În baie, în cabina de la duș
Un leșin simulam, sperând sărmanul
Să-mi faci măcar un ceas,, bouche à la bouche!"...
Însă mă tem că folosești... pulanul.
[...] Citește tot
poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultima rugă
Dacă tot vrei să-mi dăruiesti ceva,
nu îți cer, Doamne
șir lung precum marfarele cu brazi, de toamne...
S-or termina cândva.
Nici sănătate nu îți cer plângând,
îmi este, crede-mă, perfect egal
de voi muri bolnav ori sănătos,
acasă ori într-un infect spital;
ce ar mai fi? Frumos
n-am fost nicicând,
aș fi nebun
cărunt, admiratoare să adun...
Comori nu vreau, mi-ajunge-un colț de pâine,
nu sunt fițos, răbdare ai, Stăpâne!
Nevastă am... copii așijderi...(zece!)
Te rog, până oferta Ta nu trece,
cu stăruință, Doamne, ca Ilie,
eu, păcătos, risipitorul fiu,
dă-mi harul ca orice cuvânt ori scriu
instant, să se prefacă-n poezie!
poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dreptul la răspuns
Ce pasăre măiastră îți zboară în retină?
De unde,-n toiul nopții, aprinzi în ea lumină?
Ce tânără felină ți se ascunde-n trup?
Cu ce să te înlănțui?... De unde să te rup?
Ce râu de foc și lavă îți curge lin în vene?
Ce fluturi îți dansează în zori de zi pe gene?
Ce maci, văpăi celeste, pe buze ți se-aprind?
Cum reușești, din șoapte, să împletești colind?
Cum poți purta în tine și munți înalți și mare?
De ce ți-e trupul pâine iar zbaterea ți-e sare?
De ce în nopți cu lună alergi la mine-n gând?
De ce mereu, de tine mi-e sete... și-s flămând?
De ce a ta iubire în carne mi-a pătruns?...
Esti înger?... Ești femeie?... Am dreptul la răspuns.
poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem scris pe șină
După ce ai plecat am șezut și am plâns
Între șine de tren ce prin mine treceau,
Călători cenușii cu dispreț mă priveau,
Ceru-ntreg în apus, îmi părea cupru-ncins.
Îngeri albi, impiegați, defilau permanent,
Cineva anunța un alt tren peste-un veac,
Între șine de tren muribund fără leac
De ai tăi ochi căprui mă simțeam dependent.
Călători cenușii mă priveau cu ochi goi,
Printre lacrimi păreau obosite năluci,
Lumea-ntreagă era o pădure de cruci
Intersecții punând între noi amândoi.
Navetist fără loc între Iad si Eden
Încă stau și aștept pe o bancă de jar
Să te-ntorci cu-n rapid, ori să vin cu-n marfar,
Mituind, îngeri albi printre șine de tren...
poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Nicu Gavrilovici, adresa este:
