Index și topuri | Comentarii recente | Citate la întâmplare | Adaugă citat

Mariana Moga

Lista completă, pagina 3

Filmul benzii din iarmaroc

Eu sunt precum o rază a vechilor vitralii,
eu sunt un gând fugar în visul fără pată,
pe scenă o artistă, fac trafic de lumină,
jucând în piesa vieții de-a pururea jucată.

M-a salutat ecoul trecând ieri printre ramuri,
respir pe verticală multiplele-i iluzii,
mi-e sângele bolnav de-atâta poezie,
iar timpul se alintă împărțind concluzii.

Aud jelind vioara ce cântă fără note,
așteaptă răsăritul cu inima-i de foc
și viața mea e toată un film de lung metraj,
vândut cândva pe-o bandă în vechiul iarmaroc.

poezie de Mariana Moga
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Inaintand prin ceata" de Mariana Moga este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -24.08- 17.99 lei.

Ecou pentru alt mâine

Sunt doar o adiere, ce mai pulsează încă,
Sunt corp cioplit din lutul udat de Dumnezeu,
O flacără în bezna ce supără zăpada,
În infinit amprentă a propriului meu EU.

Sunt doar o picătură, ce doarme printre frunze,
În ploaia care spală păcate în cădere
Și scenă pentru piesa fără un text anume,
Pietriș adus de apa ce printre cetini piere.

Mâine sunt amintirea ce-ar vrea să-i dau răspunsuri,
Când un gropar i-arată casa-n pustietate,
Pe coli am tot destinul și-l voi lăsa pomană,
Ecoului, să vândă clipe-n eternitate.

poezie de Mariana Moga
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Autobiografică

Sunt vis trimis de soartă prin roua dintre stele
și-un corp născut din lutul cioplit de Dumnezeu,
o flacără în bezna ce mângâie zăpada,
speranță-n armonia captivă-ntr-un muzeu.

Sunt picătura nopții ce-adoarme printre frunze,
în ploaia care spală o dală în cădere,
sunt scenă pentr-o piesă, fără un text și nume,
pietriș adus de apa ce printre cetini piere.

Sunt calea ce așteaptă spre asfințit răspunsul,
când mi se pregătește casa-n pustietate,
adun în vers destinul și-am să îl las pomană,
ecoului să vândă clipe-n eternitate.

poezie de Mariana Moga
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nici păsările nu mai cântă...

Nici păsările parcă nu mai cântă,
în seara ce se-ascunde prin mansardă,
mă-ntreb de ce natura nu cuvântă,
iar noaptea dorului a început să ardă.

Mă mângâie privirea ta albastră
cu valuri ce în mine s-au sfințit,
s-au strecurat trei stele-n casa noastră
și în lumina lor noi ne-am iubit.

În liniștea târzie ne răsfață
miros de liliac și flori de tei,
de mână am pășit prin dimineață,
să alergăm zâmbind peste alei.

Stingheri ne-mbrățișăm în absolut,
pe strada noastră în prezent pustie,
luăm noi mângâieri cu împrumut
și ne trăim momentu-n poezie.

poezie de Mariana Moga
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Anotimpul cu trifoi

Cândva strângeam dorințe din trifoi,
hoinari copii în labirintul verde
și ascundeam la sân un firicel,
cu patru frunze, pentru a nu-l pierde.

Ne amintim ades copilăria,
când alergam prin lanul cu trifoi,
și-i căutăm pe tata sau pe mama,
pe frați, vecini, în liniștea din noi.

Dar i-am pierdut pe străzile oculte
și-n forfota din spatele privirii,
sperând ca răsfoind acum imagini,
să-i revedem pe strada amintirii.

Soarta ieri părea că ne surâde,
azi hoinărim prin viață fără noi,
dorind să retrăim cândva speranța,
pierdută-n anotimpul cu trifoi.

poezie de Mariana Moga
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Meditația iernii

Ninge cu fulgi mari pe strada noastră,
împodobind castani necontenit,
dansează ilegal prin urme îngeri
și ceasul din odaie a murit.

Încă un an coboară peste mine.
Mă pregătesc de-un nou recensământ.
Trăiri se scurg necontrolat prin mână,
încetul cu încetul spre pământ.

Și dezertez spre alte anotimpuri,
cumplit de tristă-n tragicul destin,
compun cuvinte parcă la-ntâmplare,
îmbătrânind în golul clandestin.

Azi ninge peste mine, timpul strigă,
mă regăsesc în visul de-mprumut,
trec ilegal pe strada noastră îngeri,
valsând din nou la modul absolut.

poezie de Mariana Moga
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iubirea ta

Iubirea ta e pentru mine
balsamul florii de salcâm,
o adiere printre plopii
străjeri la margine de drum.

Iubirea ta e pentru mine
doi ochi căprui ce-mi stau în cale,
când pe cărarea dintre sălcii
mă urmăresc urmele tale.

Iubirea ta e pentru mine
un dulce leac, ce azi răzbate,
prin goana clipelor amare
sculptate în eternitate.

Iubirea ta mă înconjoară
și spulber-amintiri tăcute
ce rătăceau de mult pe strada
cu duhuri rele, nevăzute.

[...] Citește tot

poezie de Mariana Moga
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iubirea ta

Iubirea ta e pentru mine
balsamul florii de salcâm,
o adiere printre plopii
uitați la margine de drum.

Iubirea ta e pentru mine
doi ochi căprui ce-mi stau în cale,
când pe cărarea dintre sălcii
mă însoțesc urmele tale.

Iubirea ta e pentru mine
un dulce leac ce azi străbate,
prin rana grijilor amare,
spre un trecut fără păcate.

Iubirea ta mă înconjoară
și-mi spulberă năluci tăcute,
ce rătăceau de mult pe strada
cu duhuri negre, azi pierdute.

[...] Citește tot

poezie de Mariana Moga
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu știu de unde, Doamne...

Nu știu de unde, Doamne-atâtea toamne!
Nu știi de unde-atâtea lacrimi mute?
De vrei să îmi răpești auzul, Doamne,
Cine va fi tăcerea să-mi asculte?

Scriu ode și vând clipe de iubire,
Printre imagini cu apusuri nude,
Nu știe nimeni câtă fericire,
Mi-a pus destinul în palmele ude.

Calm, orizontul s-a prelins în mine,
Îl simt aproape către dimineață,
Pierdută-n vama ce fura suspine,
Zorii m-așteaptă, să îmi vândă viață.

Atunci de unde, Doamne-atâtea toamne?
Nu știi de unde-aceste lacrimi mute?
De vrei să îmi răpești auzul, Doamne,
Cine va ști tăcerea să-ți asculte?

poezie de Mariana Moga
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ninge cu fulgi mari...

Iar ninge cu fulgi mari
pe strada noastră,
împodobind castani
necontenit,
dansează ilegal
prin urme îngeri,
și ceasul din odaie
a murit.

Încă un an
coboară peste mine,
mă pregătesc
de-un nou recensământ,
trăiri se scurg
necontrolat prin mână,
încetul cu încetul
spre pământ.

Și dezertez
spre alte anotimpuri,

[...] Citește tot

poezie de Mariana Moga
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina din 4 > >>

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.

Pentru a recomanda citatele din Mariana Moga, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook