Lista completă, pagina 3
Un domn străin ca păsările
În colivia galbenă-o maimuță
mai clănțăne glumeț dintr-o idee,
iar pomi rotunzi cu stelele se-asmuță
din cerul nopții plin de orhidee.
"N-ați fost de-aici" îmi spun dintre perdele
inelele-nserărilor ciudate.
Și-un domn străin la poarta casei mele,
din când în când ca păsările bate.
Și-un duh lunatic bântuite din umbră
vacanța ruginitelor orații.
Sub lespedea pe vis crescută sumbră,
mi-ascult atunci cum intră conjurații.
poezie celebră de Ion Caraion
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi ce a mai spus Ion Caraion despre păsări sau despre noapte
Un clown dă cu pietre
O, cât n-aș da s-ating în pura vale-a
desăvârșirii, timpul ca pe-o rană
din care altă mână năzdrăvană
din când în când să lepede petale...
La arborele deșertatei harpe
caricatura fiecărei ore
alunecă prin lucruri și-aurore
ca somnul după-amiezelor în șarpe.
Și crește-n mine tainic untdelemnul
mușcat pe-ascuns de-o secetă impură,
cu care-și fac suind profeții semnul
ploconitor al ducerii la gură.
Din loc în loc vitrina cu pelagră
prin cavalerii cinici ai palorii
aminte-aduce-și c-au trecut condorii,
și-un clown dă cu pietre-n Marea Neagră.
poezie celebră de Ion Caraion
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Ion Caraion despre timp, despre somn sau despre copaci
Omul e un document al universului.
citat celebru din Ion Caraion
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arborii și-au dat foc...
Arborii și-au dat foc.
Stelele-și dau binețe,
risipite prin cer și fânețe.
Zdrențe de nimb.
Norii nu mai au loc.
Buzele nu mai au timp
sere
unui soi de bloc
din care picură umbră: pământul...
Fețe și cefe.
Demonii umblă
între două-abise ca vântul.
poezie celebră de Ion Caraion
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Ion Caraion despre vânt
Abis I
Sunt piatra care se rostogolește.
Am fost la bâlciul prorocirilor și
m-am tăvălit prin iarba dresorilor de vorbe.
Știu durerea din ochii
întorși ca să-și mănânce lacrimile.
Apa s-a mai zbenguit printre păstrăvi.
Vântul a mai zăbovit pe la porți.
Te întorci în tine.
Te închizi în morți.
Ești piatra care se rostogolește.
poezie celebră de Ion Caraion
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Ion Caraion despre moarte sau despre apă
Cartierul din fotografie
În 1939 - ce toamnă!
Refugiații polonezi umpleau șoselele.
Ne-am întâlnit pe-o stradă pe care războiul la urmă a ucis-o
și-am colindat toată ziua orașul.
Casele au dansat fantastic
și trenurile cu petrol au trecut sfârtecate prin gări.
Ploua cu stropi mari ca niște viermi de argint.
De jur împrejurul nostru, călătoreau plopii;
femeia cu obrazul de lipie străbătuse calmă rombul din piață,
dar strigătul negustorilor avusese ceva straniu la urmă.
În 1939 - ce toamnă!
Mă urmărește imaginea omului cu obrazul ciupit,
mă neliniștea complotul sceleraților împușcați în cetate.
Strigătul negustorilor avusese ceva straniu la urmă
și veacul lua tot mai mult forma unei sticle-înfundate.
Cine ar fi bănuit că ploile n-or să mai sune
pe tablele caselor?
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Caraion
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Câte vieți date întâmplării de zestre!
citat celebru din Ion Caraion
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Ion Caraion despre viață
E-n mine o grădină
Dunărea e urâtă și gânditoare.
Liniștea se cojește în munți.
Salcâmii toropesc,
năuciți de dulcele din ei
și din ugerii lor curge somn.
E-n mine o grădină, o fereastră
ca seninul caselor amare.
poezie celebră de Ion Caraion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Ion Caraion despre munți
Plecarea în moarte
Văzduhul se strica dulce
luna era pe cer ca un pisoi
timpul își muta plânsul dintr-o odaie în alta
după aceea a venit curcubeul într-o ureche rămasă de la bunica
partea lemnoasă fluiera lângă șarpe
după aceea a plecat vremea într-un șchiop rămas de la cocostârci
scriu pentru când va fi timp, azi nu e timp în lume
după aceea cetățile au ajuns niște ciorbe.
poezie celebră de Ion Caraion
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dumnezeu
Mergând pe străzi, privirea cumpărase
din fiecare lucru câte-o parte:
umbrare verzi, brățări și chiparoase
ca lacrima iubitelor din carte
vitrine mari, acoperind cu-atlazuri
mucegăiala sufletelor slute,
și fărădelegi, și intrigi, și pervazuri
în care-au stat idile ne-ncepute.
Copil venit din măguri și viroage,
coroanelor copacilor oceanici
îngenuncheau sub ape, să se roage,
cu anterie gemene, de panici,
Am fost în temple,-n temniți și-n spitale,
m-au întâlnit singurătăți și crime.
Inscripții rari din lume paradoxale
pătau viori... Și-am fost în țintirime.
Cu-nmlădieri de caste diminețe, -
burice albe și bacante goale.
Marchizele, verandele, costumul
de pantomimă-al fețelor confuze,
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Caraion
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Ion Caraion despre singurătate sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Ion Caraion, adresa este: