Lista completă, pagina 150
Ninge cu flori
Ninge cu flori de cais și flori de măr,
Ninge în taină, vis și adevăr,
Îmi bate-n geam, târziu, un ram de stele,
Alerg pe-un câmp de flori de viorele.
E fraged cer și fraged vis, cuvântul,
A-nmugurit în orice colț pământul,
Lumina ca o candelă mustește,
Un an de muncă nou se pregătește.
Se-ntorc la cuiburi păsări călătoare...
Pe câmpuri cântă roiuri de tractoare,
Cu flori în plete,-n marmuri ceruite,
Sculptez din nou aducerile-aminte.
Se-ntoarce la geneză libertatea
De-a renaște-o altă primăvară,
Îmi bate-n geam un ram de stele, noaptea,
Îmi bate-n geam în fiecare seară.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi ce a mai spus Rodica Nicoleta Ion despre lumină, despre visare sau despre stele
Valurile vieții
(Lelianei Rogojinaru)
Valurile vieții trec în depărtări
Și cu ochii-n lacrimi, mama-i uneori.
Pe obraji de sticlă, curg mărgăritare
Și Măicuței Sfinte, îi cere iertare.
Tânără fecioară, își dorea băiat,
Căci femeii-n lume-a suferi i-e dat,
Dar a fost să fie, fiică să se nască,
S-o păstreze-n suflet și să o iubească.
Chipul ei de zână țeasă la ferestre
Odă mulțumirii, ie de poveste
Părul de castană, ochi de diamant,
Voce de izvoare, în păduri de jad.
Mulțumesc măicuță, te sărut cu drag!
Lacrimi curg șiroaie pe-al iubirii prag...
Oh, Maică Maie, ție-ți mulțumesc,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Rodica Nicoleta Ion despre iubire, despre viață, despre sărut, despre suflet, despre sfinți sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Moment de iarnă
La geamul casei, degete de sticlă
Pe muguri de zăpadă se ridică...
Se strânge alb păienjeniș de stele,
Se-nalță-n casă cercuri de inele.
La gura sobei ard mocnit tăciunii...
E vremea când ne spun povești străbunii
Și din icoană, Sfânta Maică, pică
O lacrimă-n această lume mică.
Parc-am uitat de ger, de asprul vânt...
Povestea îmi doresc s-o mai ascult,
Să fiu un prunc, să mă ascund în vise...
Dar rândurile cărții mele-s scrise.
Țurțuri mi-au înrămat fotografia...
A-ngălbenit și chipul și hârtia...
Rugină-n suflet și la porți... Tăcere!
Căci trec tăcut prin lumea copilariei mele.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Rodica Nicoleta Ion despre tăcere sau despre vânt
La mulți ani, femeie!
Femeie, sora, mamă, fiică, în lumină, scăldată vei fi astăzi
Și flori la tâmpla ta, fii-vor împletite cu lacrima divină,
Ghirlande de iubire în sufletu-ți să stea.
Vei străluci pe cerul privirilor în care
S-a încrustat uitarea, întâia oară poate...
Căci tu ești librtatea și zborul lin de fluturi,
Candoare, fricire, lumina lunii-n noapte.
Ești astăzi, ghiocelul ce-n gând ni se arată,
Ivit de sub zăpada căzută-n anii grei.
Fiică, soră, mamă, atât de minunată
Îți este strălucirea și taina pentru-acei
Care vor crede-n tine și îți clădesc palate
Din ființă și cuvinte, din suflet și condei...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Rodica Nicoleta Ion despre timp, despre prezent sau despre noapte
Noaptea din jur
În noaptea din jurul meu
Degetele îmi sunt lumină.
Îmi sorb sentimentele
Ca pe o cană de cafea cu aromă
De ciocolată.
Neuronii se întind
Ca niște melci lipicioși
Cu sparte cochilii.
Îi simt cum trec prin porii sufletului meu,
Le aud ecoul sentimentelor
În labirintul în care
Culorile se îmbrățișează.
Acolo îmi caut liniștea,
Acolo este ghidul inimii mele.
Îngerii au plantat fulgi albi
Pe brațele mele.
Nu-mi mai trebuiesc globii oculari!
Sunt oar cercuri care se rotesc
În jurul unui punct.
Oh, orb, alunec în lumină
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Rodica Nicoleta Ion despre îngeri, despre ochi sau despre inimă
De primăvară
Se lasă primăvara-n suflet
Și-ntunecarea-i la tot pasul,
Grădina-mbrățișază versul
Și a-nflorit degrabă caisul.
Mister și voal de-alese umbre,
Mirifică îmbrățișare,
De pace sufletu-mi se umple
Și viața mea-i o sărbătoare.
Arar se-arată-ndrăgostiții,
Pe bănci purtându-și răsuflarea
Și dintr-un colț răsare luna
Și somnul vine cu iertarea...
Bătrâni ce și-au pierdut ursita
Pornesc cu pași grăbiți spre mâine
Și cerșetori își plâng destinul
Trudind pentru un colț de pâine.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Dansul anotimpurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Rodica Nicoleta Ion despre somn sau despre religie
Oh, Sisif!
Sisif, luptând cu stânca din tine,
Cel mai greu de urcat,
Cu tăceri, deznădejdi,
Cu cenușa trecutelor vieți,
Dăunătoare priveliști,
Silnice vicii
Când strădanii ți-au fost
Loiale surâsuri...
Când ai îngenunchiat?!
Frustrări și chemări,
Sângerate poteci te așteaptă să treci...
Nesupunerea ființei
Ți-a alungat gândul
Și ți l-au ridicat ca pe un numitor.
Din Corint a curs sange,
Cuvântul a încolțit
În palmele tale.
Sisif săndit a umbla
Cu tălpile goale,
Prin tine,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Rodica Nicoleta Ion despre gânduri sau despre cuvinte
Tributul
Plătim acum, ca-n vremurile din urmă
Tribut pentru morminte, vise, griji
Dar pentru mulți, sufletul nostru moare,
Înlocuiește viața, de artiști.
Eram săraci, săsraci suntem și-acuma
N-avem prea mult, dar azi suntem n-avem nimic
Ne-a mai rămas doar visul și minciuna
Și poate un colindător calic
Acum n-avem nici suflet, nici morminte
Religia de mult e doar o umbră...
Doar Dumnezeu nu mai păzește trupul
De viața, mult prea grea și mult prea sumbră.
Dreptate vrem și-o viață mai bună,
Sinceritate, liniște și pace
Dar cine glasul meu să-l mai audă
Când lumea-i plină azi, de "dobitoace."
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Simfonie poetică
Un vers beteag, ca toamna asta strâmbă
Care-a cioplit cu dalta ploii-n stâncă,
Un fals condei, cu mustul pământiu...
Zadarnic mi-am dorit poet să fiu!
Oh, din fântâna gândului erupe
Lavă lucind de versuri - pietre scumpe...
Și după pace scormonesc prin mine,
Ramuri brumate cu tăceri divine...
Alei de vis și de tăceri... Carnal
Poem, pliând în plan transcendental...
Cerul, de-acum, se-apropie de mine,
Mă prinde-n nituri de priviri... Mă ține,
Prizonieră toamnei, evadată
Din altă lume... Vreau o altă soartă!
Și vreau să zbor cu fluturii spre stele,
Să picur peste lume vers și miere!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Rodica Nicoleta Ion despre poezie sau despre pace
Dorința
Mi-aș dori deseori
Să-mi schimb viața c-o alta... și gata!
Nici eu nu știu cum să fie aceea,
Nu am pictat-o în gând...
Nu caut să cuceresc lumea
Cu ceva ce nu-mi aparține,
Stiți, prieteni, prea bine.
Vreau doar un cuib
În care fericirea să fie a mea,
Vreau sănătate și har divin,
O altă pagină de destin.
M-am plictisit de dispreț,
De sărăcie și ură,
De slugărnice și nemiloase dureri,
Vreau să fiu pruncul cu lumină în suflet,
Pruncul de ieri...
Nu vreau să-mi iau în bagaj
Decât sufletul
Și harul de-a scrie.
Prunci și părinți,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Rodica Nicoleta Ion despre copilărie sau despre bebeluși
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Rodica Nicoleta Ion, adresa este: