Lista completă
Copiii străzii - prunci orfani
Bastarzi de vis, bastarzi de toate,
Încununați de ne-cuvinte,
Cine iubirea să le poarte
În sanctuar de oseminte?!
Cine să mângâie tăcerea
Atâtor răni?! Cine să poată?!
În genocidul neființei
Doarme a lumii-ntreagă sloată...
Pământul, leagăn de durere,
Le-a fost o viață așternut,
Sărmani ai epocii moderne...
Ei n-au avut un început!
Sentința lor le fuse dată
De a se naște în neant
Și în mizerie deodată...
Cu lacrima s-au conjugat!
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Această poezie a fost selectată Poezia zilei pe 6 decembrie 2017.
Vezi ce a mai spus Rodica Nicoleta Ion despre copilărie, despre visare, despre viață, despre tăcere sau despre somn
Fericire zborul spre îngeri sub privire de clipă, în țipăt de albatroși... Fericire glas de copot și de renaștere.
Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Rodica Nicoleta Ion despre îngeri sau despre fericire
Ninsoare în martie
Cad fulgi din cer,
Din cerul dintre ceruri,
Căci și pământul este un cer,
Sortit pieirii.
Îl simt topindu-se în mâinile universului,
Sub frământările versului.
Quasari sunt vise... și gânduri,
Se pierd printre rânduri,
În timp ce cuvântul
Se-nalță transcendent
În flori de cais
Ce ning în cer și ning în noi
Ca-n vis.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Rodica Nicoleta Ion despre timp, despre poezie, despre gânduri sau despre cuvinte
Iubire!
Iubire, ești un curcubeu de sentimente...
Plouă în mine cu soare,
E secetă de vrajă,
Dar plouă în mine lumină
Când sărutul tău îmi înlănțuie sufletul.
Sunt un caleidoscop de umbre,
Iar furtuna mă soarbe în adâncul meu
Când pleoapa ta se închide.
Lasă-mă să dorm în irisul tău,
Să poată ploua în mine
Cu sentimentele tale!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Rodica Nicoleta Ion despre ploaie, despre sărut, despre suflet, despre lumină, despre iubire, despre Soare sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Îți scriu în palmă
Îți scriu în palmă "te iubesc!"
Și trandafirii înfloresc.
Cu tine-n gând, un curcubeu
De dragoste, e visul meu.
Cu sufletul am scris pe cer...
Ești jumătate de mister
Ce viața mea a desenat...
Ești stea din Carul Mare luat.
Ești lacrima și visul meu.
Oh, eu te voi iubi mereu!
Ești pacea pietrelor de jad...
Foc de iubire,-n tine ard.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce suntem aici, pe pământ?
Viața noastră-i aici,
Un ceas între veșnicii,
Un popas între bine și rău,
Unde stăpân peste fapte,
Ești doar tu, om...
Tu ești lumină și noapte,
Pace și ură,
Nisip și ocean...
Tu ești întunericul în care-ți afunzi pașii,
Ori lumina în care te-nalți vis fraged
Cu aripipi filigranate
Și moi, parfumate.
Cum vrei să fie drumul ales?!
Transcendental? Retrovers?!
Ce taină mai ai de aflat?!
Viața e trecătoare,
Caută repede
Clipa care te desparte de moarte!
De moartea eternă...
Eși ultima piesă a bătrânului puzzle,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Rodica Nicoleta Ion despre noapte
Glossă universului
Univers fără de margini, prinzi în plasa ta de stele
Suflete pierind în noapte, îngeri, clipe efemere...
Numeri vieți nenumărate, torci a timpurilor caier,
Tu știi și durerea vieții și a sufletelor vaier.
Tu ești clopot nemuririi, îngerilor torci cenușă
Și-o așezi ca pe-o comoară la a sufletului ușă.
Din a inimilor piatră numai tu cerni praf de stele,
Peste lumea în mișcare, peste vise și poeme.
Univers fără de margini, prinzi în plasa ta de stele
A oceanului morminte, veșnic strânse-n lanțuri grele
Și din valuri sidefate ce se cațără-n genune,
Peste stânci închipuite, lași însemnele-și anume,
Ca un voal de transcendență să unească veșnicii,
Spre a nu cunoaște moarte, noaptea, zările pustii.
Sufli aur și lumină și-n cuvinte miere groasă,
Pentru-a ospăta mesenii la venirea lor acasă.
Suflete pierind în noapte, îngeri, clipe efemere,
Toate, toate-s ale tale, univers de praf de stele!
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Într-o lume atât de sălbatică, nu-ți folosește nici spada speranței, nici scutul dreptății.
aforism de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Focul lasă în urmă cenușă, iar omul amintiri. Luați aminte și nu călcați cu tălpile goale în jarul cuvintelor.
aforism de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uneori ne transformăm identitatea, făcând ca viciile să pară virtuți, într-o dedublare coordonată voit spre niște parametrii inuman de umani.
Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Rodica Nicoleta Ion, adresa este: