Lista completă, pagina 14
Poveste
El- visător iubea o fată,
Dar nu știa pe care-anume-
Un ideal visat odată,-
Și-l căuta să-l afle-n lume.
În cartea inimii stinghere
Scrisese cu amarul vieței
Năprasnicul cuvânt "durere",
Zăbranic negru tinereței.
Și nu-ntâlnise niciodată
În calea lui ființi iubite-
El își urzise viața toată
Din zile, numai netrăite.
Dar se opri odată-n cale
Și-o visătoare a-ndrăgit;
Urâtului vieții sale
Să pună-odată un sfârșit.
.........................
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu din Nu sunt ce par a fi - 1936
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- Ion Minulescu despre visare
- despre viață
- despre sfârșit
- despre zile
- despre timp
- despre negru
- despre nebunie
- despre inimă
Poveste scurtă
Pe când iubeam -
C-am suferit și eu de-această boală -
Iubeam o fată care mă-nșela
Exact ca-n poezia mea:
Romanța celei care-nșeală,
A cărei eroină era ea!...
Dar într-o noapte eroina mea
Mă părăsea - de daruri încărcată -
Și, luându-și martori stelele și luna,
Jura că pleacă pentru totdeauna
Și n-are să mai vină niciodată -
Mărturisire, vai... adevărată!...
Și iată cum iubita mea,
În noaptea când mă părăsea,
N-avea să-mi lase la plecare
Decât un pat pe trei picioare
Iar în dulapul din sufragerie
Un sfert de cozonac cu nucă
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi Ion Minulescu despre noapte, despre vinovăție, despre tragedie, despre suflet, despre simbolistică, despre poezie sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Prin gările cu firme-albastre
Tristețea trenului ce pleacă
Noi n-am trâit-o niciodată,
Căci - călători ades cu trenul -
În clipa când plecăm din gară,
Noi stăm pe loc -
Doar trenul pleacă!...
Doar trenul pleacă,
Trenul singur
Ne poartă nerăbdarea mută,
Bagajul visurilor noastre
Și setea noilor senzații,
Pe infinite paralele,
De-a lungul verzilor plantații
De mătrăgună și cucută,
Pe schela podurilor albe,
Prin noaptea negrelor tunele
Și gările cu firme-albastre!...
Doar trenul pleacă,
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu din De vorbă cu mine însumi (1913)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Ion Minulescu despre trenuri, despre gări, despre zbor, despre vorbire, despre viitor sau despre verde
Apariție nocturnă
Mi-a ieșit în drum fantoma
Omului bătut în cuie
Și m-am întrebat ca Toma:
- El o fi?
Sau, poate... nu e...
Cine-a fost?...
N-a fost decât
Chipul unui om - și-atât -
Chipul omului frumos
Din năframa sfintei Veronica...
Dar pe mine m-a prins frica
Și, cum sunt un om pios,
În noaptea Vinerei Mari,
M-am făcut din mare mic
Și-am tăcut chitic.
Căci pe buze-mi înghețase
Numele celui răsfrânt
Pe năframa de mătase,
Care dibuia tăcut
Printre marii cărturari
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Ion Minulescu despre tăcere, despre sfinți, despre religie, despre frumusețe, despre frică sau despre fantome
Va fi...
Va fi-ntr-o noapte caldă de mai.
Când vei intra
În parcul meu,
Nisipul aleelor deșarte,
Îmbrățișând pantofii tăi albi, va tresări...
La revederea celei venite de departe
Copacii vor zâmbi...
Ferestrele-mi închise se vor deschide iar,
Și-n vazele uitate pe albe etajere,
Buchetele uscate de alb mărgăritar
Vor palpita
Ca-n ascultarea unui demonic Miserere!...
Va fi-ntr-o noapte caldă de mai.
Când vei veni,
"Olimpia" din cadru-i îți va surâde iar,
Ceasornicu-n perete va respira mai rar
Și mutele covoare, pe jos, vor tresări...
Demonul nebuniei va coborî din nou
Pe-albastrele sofale
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Ion Minulescu despre alb, despre seară, despre încălțăminte, despre zâmbet, despre versuri, despre uitare sau despre toamnă
Intrați în templul literaturii pe poarta cea mare, nu pe porțile lăturalnice.
citat celebru din Ion Minulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Ion Minulescu despre literatură
Drum crucial
Pe scara sufletului meu
M-am întâlnit cu bunul Dumnezeu -
Eu coboram mâhnit din conștiința mea,
Iar El urca surâzător spre ea!
Și ne-am oprit la jumătatea scării
Încrucișându-ne în clipa-ntâmpinării
Săgețile perechilor de ochi ca de-obicei -
Ah! ochii Lui cum seamănă cu ochii mei!
Pe scara sufletului meu
M-am întâlnit din nou cu Dumnezeu -
El cobora solemn din conștiința mea,
Iar Eu urcam surâzător spre ea!
poezie celebră de Ion Minulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Ion Minulescu despre tristețe sau despre Dumnezeu
Trei lacrimi reci de călătoare
Și-ai să mă uiți -
Că prea departe
Și prea pentru mult timp pornești!
Și-am să te uit -
Că și uitarea e scrisă-n legile-omenești.
........................
Cu ochii urmări-vei țărmul, topindu-se ca noru-n zare,
Și ochii-ți lăcrima-vor poate
Trei lacrimi reci de călătoare ;
Iar eu pe țărm
Mâhnit privi-voi vaporu-n repedele-i mers,
Și-nțelegând că mi-ești pierdută,
Te-oi plânge-n ritmul unui vers.
Și versul meu
L-o duce poate vreun cântăreț până la tine,
Iar tu -
Cântându-l ca și dânsul,
Plângându-l, poate, ca și mine -
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Ion Minulescu despre ritm sau despre muzică
Romanța Rozinei
Guerlain a botezat parfumul
"Voilà pourquoi j'aimais Rosine".
Guerlain a botezat parfumul
Extras din cupele de crin
Cu numele necunoscutei
Boeme
Sau aristocrate
În ale cărei bucle blonde,
Decolorate
Sau pudrate,
A cunoscut întâia oară
Parfumul cupelor de crin...
Guerlain a botezat parfumul
"Voilà pourquoi j'aimais Rosine".
Rozina...
Unde e Rozina?
Un strop uitat într-un flacon
Se-ntreabă: Unde e Rozina?
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu din Flacăra, II, nr. 6 (24 octombrie 1912)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Ion Minulescu despre păr blond, despre minciună, despre iubire sau despre crini
Cântec de drum
Când am pornit, știam doar că-i departe
Și-i tare greu de-ajuns unde voiam;
Dar unde-i acel unde nu știam
Căci nu-l găsisem încă-n nici o carte.
Pe drumuri lungi și vechi, bătătorite
De-atâția mulți porniți'naintea mea,
Am colindat călăuzit de-o stea
Icoana unei lumi întrezărite,
Dar într-o zi o fată bat-o focul
Mi-a-ntors din cale pasul obosit...
- Unde-aș fi fost de nu m-aș fi oprit
Și nu mi-aș fi vândut ei tot norocul?...
poezie celebră de Ion Minulescu (1904)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Ion Minulescu despre noroc, despre icoane, despre foc sau despre cărți
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Ion Minulescu, adresa este: