Marius Robu

Schimbarea la faţă a sufletului

Am o mie de motive
Şi-o mie de argumente
Valide, obiective,
Să nu cred în sentimente.

Totuşi, după vreme lungă,
În această dimineaţă,
Când de obicei le-alungă,
Sufletul, schimbat la faţă,

Furişat după perdele,
Se-nchina din nou la ele!

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ageuzie

Plouă mărunt,
Ceru-i cărunt,
Sufletul meu,
Negru şi greu,
Să fie nins,
Aşteaptă-nvins...
O uşurare:
Prima ninsoare.

- Mai ai puţin,
Suflet sein
Să redevii,
Mai sunt prin vii
Struguri de must,
Al căror gust
E absolut
Gustu-ţi pierdut.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regret

Când sughit îmi pare bine
Vorbeşte moartea de mine
I-a venit să se mărite
C-un flăcău care sughite

Venitu-i-a dintr-odată
Ca la mai fiece fată
Şi-a dat buzna-n casa mea
Dar temutu-m-am de ea

Mor şi nu ştiu să profit
De clipa-n care sughit!

poezie de Marius Robu din Drumul robilor (16 decembrie 1998)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Muşcate de ger

Mi-e frig de mine. Viscolesc.
Mi-e gerul gură care muşcă,
Mi-e noaptea vremea când albesc,
Mi-e dorul fiară-nchisă-n cuşcă.

Ţi-e foc de mine. Dogoreşti.
Ţi-e gura două flori muşcate,
Ţi-e noaptea vremea când roşeşti,
Ţi-e dorul fiară-n libertate.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mlădiere - Veşnicie

Ochii timpului sunt orbi,
Timpul vede prin călcâie,
Două ciocuri ca de corbi
Dat-au chipul de momâie

Timpului ce, de-ar zări
Frumuseţea ta, iubire,
N-ar mai trece, s-ar opri,
Mlădierea să-ţi admire...

Iar lumea, prin urmare,
Ar fi nemuritoare.

poezie de Marius Robu (3 ianuarie 2022)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt sigur

Doamne, cât pot să fiu de singur!...
(Îmi începusem poezia)
Dar Dumnezeu, rupând hârtia
Mi-a spus: Eşti singur că eşti sigur?

Ce să-i răspund lui Dumnezeu
Care-i mai singur decât mine?
(M-am întrebat în gândul meu) –
Sunt sigur, Doamne, doar de Tine!

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna, vara e mireasă

Zile tot mai scurte,
Rochii tot mai lungi,
De-i faci toamnei curte,
Vara o alungi.

Zile tot mai scurte,
Rochii ca de popi,
De-i faci toamnei curte,
Vara o îngropi.

Zile tot mai scurte,
Rochii de mireasă,
De-i faci toamnei curte,
Vara nu se lasă.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sâmbăta scaieţilor

De şapte dimineţi,
La marginea potecii
Se ceartă doi scaieţi
Degeaba, ca zevzecii.

De-o săptămână-ncoace
Nu s-au mai agăţat
De fusta ce le place
Şi care s-a urcat,

Intrând la şapte ape,
Scurtându-se treptat,
Până la cer aproape,
În ziua de sabat.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mersul tău este credinţa mea

Mersul tău e ca o poezie,
Două versuri care se succed,
Paşii tăi au învăţat să scrie,
Scrisul lor e calea-n care cred.

Mersul tău m-a convertit la tine
Dintru ziua când ne-am cunoscut,
Fese, coapse, pulpe, glezne fine,
Toate-n rob al tău m-au prefăcut.

poezie de Marius Robu (13 aprilie 2021)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cina poetului din urmă

Îmi înserează sufletul departe
De răsăritul trupului visat.
Voi zămisli, tăcând, o nouă carte
Sau voi muri strigând: N-am apucat!

Poetul înserărilor se-nchină
La Dumnezeul său din răsărit
Şi gura-i şuşoteşte, parcă plină,
Ultima rugăciune: Te-am iubit!

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!