Index și topuri | Albume cu personalități | Albume cu vedete | Comentarii recente | Citate la întâmplare | Adaugă citat

Virgil Chiriac

Lista completă

detalii despre carte

De-ar fi fost tăiș ascuțit, neîndurător, de pumnal și nu i-ar fi străpuns mai cu durere inima Lăcrămioarei, decât ascuțișul înveninat al vorbelor surorii ei, Cătălina.

Virgil Chiriac în Lacrimile Lăcrămioarei
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Lacrimile Lăcrămioarei" de Virgil Chiriac este disponibilă pentru comandă online la numai 15.00 lei.
detalii despre carte

A fost odată un împărat care avea două fete. Dar pe cât de frumoasă, frumoasă fără de asemănare era una dintre ele, Cătălina, pe atât de puțin dăruită era cealaltă, Lăcrămioara.

Virgil Chiriac în Lacrimile Lăcrămioarei
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
detalii despre carte

Și-a fost să-i fie Lăcrămioarei ochii și la nuntă, luminați de lacrimi. Erau lacrimi de prea multă fericire, dar și de amărăciune că n-o avea alături pe sora ei, Cătălina. Și de atunci, de la nunta Lăcrămioarei, an de an, în fiecare primăvară, în păduri strălucesc risipite prin iarbă lumini de rouă. Sunt lacrimile Lăcrămioarei...

Virgil Chiriac în Lacrimile Lăcrămioarei
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În vremuri îndepărtate, de la care ne-a rămas numai amintirea acestei întâmplări, cică trăiau un moș și o babă. Și era moneagul un om liniștit, așezat și la locul lui, să-i tot stai în preajmă. Mult i-ar fi fost tihnit traiul dacă n-ar fi avut alături, tovarășă de viață, o babă amarnică și cicălitoare cum nici nu se pomenise o alta.

Virgil Chiriac în Alunul fermecat
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cică, atunci când o fi fost, se afla undeva, pe un tărâm îndepărtat, o cetate. Era o așezare de meșteșugari vrednici, despre a căror iscusință se dusese vestea peste mări și țări. De cum se iveau zorile și până la apusul soarelui, cei din partea locului se îndemnau voioși la lucru, îndeletnicindu-se fiecare cu meșteșugul deprins din bătrâni.

Virgil Chiriac în Papucarul vrăjitor
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Veni și noaptea și orașul își aprinse ochii ferestrelor. Cocoșelul veghe până târziu, când se stinse și cea din urmă luminiță. O liniște deplină stăpânea văzduhul. Simți cum somnul îi mângâie pleoapele. Era vremea să se culce și dânsul. Nicicând nu fusese mai fericit. Cuibărită sub aripa lui călduroasă, rândunica asculta cu drag cum îi bate inima...

Virgil Chiriac în Cocoșelul fără inimă
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
detalii despre carte

Și apoi feciori de împărați și voinici din lumea largă, fără număr, veneau s-o pețească pe Cătălina. Aceasta, știindu-se atât de arătoasă, hotărâse să-l ia de soț numai pe acela care-i va aduce trei daruri, cele mai de preț din câte se află. De dragul ei, pețitorii se încumetau la la încercări atât de grele și anevoioase, încât toți își pierdeau viața.

Virgil Chiriac în Lacrimile Lăcrămioarei
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Când se întoarse la prăvălie, găsi pe toți morți bușteni. Pasămite ei, în lipsa lui, căutară în burduful său, și dete peste capul scorpiei. Câți o văzură, toți muriră. Daca văzu așa, îi păru rău; dară n-avu ce face. Ieși pe poartă afară și plecă. Pe drum se întâlni cu un ucenic carele nu fusese acolo când umblase călfile în burduful lui George. Acesta, cum îl văzu, se duse la dânsul să-și ia ziua bună.

Virgil Chiriac în George cel viteaz
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

A fost odată un cocoșel de tinichea. Îl tăiase un meșter dintr-o cutie vevhe de tablă, în care înainte ținuse bomboane. Avea penajul auriu, picioarele și pintenii galbeni, creasta roșie, iar în coadă îi luceau pene felurit colorate. Două mărgele de sticlă verde ca smaraldul îi țineau loc de ochi. Arăta tare chipeș și cine nu știa, nici n-ar fi bănuit că altădată nu fusese altceva decât o biată cutie veche.

Virgil Chiriac în Cocoșelul fără inimă
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Undeva, departe, departe, unde numai cu închipuirea se poate ajunge, pe o pajiște mereu verde, șerpuită de un râu cu ape line și limpezi ca roua, se înălța odată un orășel. Avea casele îmbrăcate-n iederă, cu perdeluțe înflorate la ferestre și acoperișurile din țigle, colorate ca niște covoare cu țesătură măiastră. Turlele se avântau spre cer, atât cât să nu-i cuprindă amețeala pe copiii care se urcau în vârful lor.

Virgil Chiriac în Căluțul de lemn
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina din 2 > >>

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.

Pentru a recomanda citatele din Virgil Chiriac, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Votează Virgil Chiriac

Dacă îți plac cele spuse de Virgil Chiriac, dă-i votul tău, pentru ca și alții să-i găsească paginile mai ușor.

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!