Victoria Dicu

Concluzie

Tot ceea ce există în afara mea
Îmi poate fi duşman
O picătură bună de existenţă
Îmi poate fi fatala înăuntru
Şi viaţa poate deveni atunci
O simplă agonie...

Cam în acelaşi mod,
O apăsare de lamă ascuţită
Îmi poate fi plăcere internă-
Şi-atunci ce-mi este trupul? -
O iluzie buimacă...
De carne
În fază incipientă de golire
Subjugată clipei?

Nepăsarea este singurul remediu
În funcţie de ceilalţi...

poezie de Victoria Dicu
Adăugat de Laura Radoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parabola

Am înţeles că pasiunea e dăunătoare,
Că te dărâmă şi-ţi face sufletul bucăţele...
Iar dragostea...
Dragostea înseamnă pace şi împăcare!!!

Pe prima o cauţi cu înflăcărare,
Iar pe a doua o accepţi cu înţelepciune-
Dar omul e dator
Să fie găsit în cele două!

Parabola firească a celui detaşat...
Trăirile caută un sens acum!
Pentru fiecare diferit,
Dar sigur şi lăsând urme diverse...

Am înţeles că cea care trebuie trăită
Este clipa diversă
Şi nu cea planificată-
Trăire nu robotizare...

poezie de Victoria Dicu
Adăugat de Laura Radoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Putere şi Decădere

Punând mâna pe sufletul meu
Ai pus mâna pe nemurire.
Îţi pot dărui nesfârşirea,
Pot lua sfârşitul
Şi cu el - pe tine!

Puterea mea de a îndura
Se confundă cu marea.
Puterea mea de a convinge
Se confundă cu vântul.
Pot iubi, cum pot nimici... prin tine!

Am nevoie de aripi să pot învinge -
Prefer suflet să câştig -
Cobor până în adâncuri
Pentru a mă ridica în înalt...
Şi toate astea cu tine!

Şi nescriind nimic până acum
Pot avea tot şi toate,

[...] Citeşte tot

poezie de Victoria Dicu
Adăugat de Laura Radoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubind normal

M-am gândit:
te iubesc cât se poate de normal-
La fel cum luna este astrul nopţii
şi nu se întreaba de ce...
La fel cum răsare şi apune soarele
de mii de ani
şi nu se întreaba de ce...

Te iubesc asemeni ierbii în căutarea
dimineţilor cu rouă,
Asemeni călătorului însetat, tânjind
după răcoarea pădurii...
Şi toate acestea fără de ce-ul
inexplicabil-
De aia... te iubesc!

Te iubesc normal,
Nu înfrigurată, nu încercând
să sfâşii pe nimeni.
Dacă te-aş iubi în felul de-al doilea

[...] Citeşte tot

poezie de Victoria Dicu
Adăugat de Laura Radoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

public

Publicul este un ochi gigantic care ne urmăreşte toate trăirile.

definiţie de Victoria Dicu în interviu (28 aprilie 2011)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Palate cladite pe ruine

Ruine de suflet prematur,
Imagini de copii cu părul sur,
Lumi sclipitoare cu haine cochete,
Perfecţiuni înălţate pe defecte!

Palate clădite pe ruine-
Sunt vechi- făuritorii sunt de vină;
Sunt noi- făuritori există încă-
Clipe clădite pe cioburi vagi de stâncă...

Nimic nu-i nou, întreg, ci aurit;
Totu-i faţadă şi totu-i ipocrit;
Adâncu-i tulbure iar temelia rară-
Nu ei, ci noi suntem cei de ocară!

poezie de Victoria Dicu
Adăugat de Laura Radoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Obisnuinta de a caracteriza

Caracterizăm lumi de cretă-
Ceea ce am vrea să auzim,
Ceea ce am vrea să spunem;
Gândim că ceea ce ar fi,
Ar fi mai bine!...

Nu caracterizăm însă lumea noastră de carne-
Ceea ce auzim,
Ceea ce spunem
Şi mai ales ceea ce simţim-
Acum, Aici şi Înlăuntrul nostru!...

Cutezăm să avem păreri sau opinii
Despre ceea ce ar putea fi,
Când ştim prea bine
Că ne-ar preocupa îndeosebi
Prezentul nostru din Aici şi Acum!...

Caracterizăm lumi de cretă!
Ignorăm lumi de carne!

[...] Citeşte tot

poezie de Victoria Dicu
Adăugat de Laura Radoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Constant

Unii caută înţelesuri în lacrimă,
Alţii- în nimicurile inflaţiei...
Şi unii şi alţii convieţuiesc.

Atât cât e necesar- firul ierbii creşte.
Nu cere socoteală, nu ţipă...
Aşa îi este dat- să fie!

Malformaţiile sunt taxate şi mor!

Primii caută naturalul,
Studiază malformaţia-
Dar nu o taxează, ci cred în vindecare...

Al doilea caz e mult prea simplu şi sec!
Şi totuşi malformaţiile trebuie salvate-
Doar dacă merită!...

Atât cât e necesar- primii caută înţelesuri...
Când nu mai e necesar, caută în continuare.

[...] Citeşte tot

poezie de Victoria Dicu
Adăugat de Laura Radoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!