Index și topuri | Albume cu personalități | Albume cu vedete | Comentarii recente | Citate la întâmplare | Adaugă citat

Venedikt Erofeev

Lista completă

Și în afară de noi doi nu mai era nimeni. Și ea, alături, râde de mine ca un copil plin de har. M-am gândit: E nemaipomenită! E o femeie căreia până astăzi sânii i-au fost ciupiți doar de presimțiri. E o femeie căreia înainte de mine, nimeni nu i-a pipăit nici măcar pulsul. O, mâncărime fericită în suflet și peste tot!

Venedikt Erofeev în Moscova-Petuski (2004)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Apropo, aveți copii? Da, da, bineînțeles că aveți copii și... scuzați-mă... nevastă... Probabil, dolofănică, așa, cu idei pozitive, citită... și vă iubește până la limita gândirii logice... Nu, de ce..., meritați pe deplin iubirea ei... Trăsături nobile, aș zice... păr strâns, privire sigură... He-he-he-he-e...

Venedikt Erofeev în Jurnalul unui psihopat (iunie 2010)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vă imaginați, această doamnă deja de trei ori a năvălit peste mine ca să mă lumineze cu tainele propriilor ei suferințe. Și de fiecare dată a fost primită cu o lehamite și o indiferență atât de brutală din partea mea, încât a ieșit de fiecare dată imediat din cameră, uimită și speriată de lipsa mea de tact și de purtarea mea brutală și nepotrivită...

Venedikt Erofeev în Jurnalul unui psihopat (iunie 2010)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce să mă fac acum? Să fiu insinuant-tandru? Să fiu fermecător-grosolan? La naiba, niciodată nu înțeleg bine cum și în ce clipă trebuie să mă port cu o femeie cherchelită. Până atunci – oare să vă spun? – până atunci nu le cunoșteam bine nici pe cele cherchelite, nici pe cele treze. Mă năpusteam în urma lor cu gândul, dar, de îndată ce mă năpusteam inima mi se oprea înspăimântată. Planuri aveam, dar nu aveam intenții. Iar când apăreau intențiile, dispăreau planurile și, deși eu mă năpusteam cu inima în urma lor, cugetarea mi se oprea înspăimântată.

Venedikt Erofeev în Moscova-Petuski (2004)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Așa mă gândeam. Iar ea râdea. Iar ea s-a apropiat de masă și a băut dintr-o suflare încă o sută cincizeci, căci era perfectă și perfecțiunea nu are limite.

citat clasic din Venedikt Erofeev
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

* * *

Vinerea e albastră, uimitor de albastră, unoeri se comprimă până la violet, uneori bate în azuriu, dar în toate cazurile – negreșit albastru.
Sâmbăta – culoarea gălbenușului de ou, netedă, galbenă și strălucitoare; spre seară se face roz.
Duminica – roșie ca sângele, iarna se face rumenă. Dacă te uiți la ea din partea vinerii albastre, ți se pare purpurie, iar în sine se asociază cu drapelele și cu un zid de cărămidă.
Luni - e atât de roșie, că pare neagră.
Marți - brun-luminos.
Miercuri - unui ochi neatent îi pare albă, dar într-adevăr e albicioasă tulbure, după care e greu să întrezărești o culoare anume.
Joi - verde, fără alte nuanțe.

poezie clasică de Venedikt Erofeev din Jurnalul unui psihopat (iunie 2010), traducere de Mihail Vakulovski
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Așa și acum - sentimentul gol al importanței... și nimic cât de cât concret. Și de la asta mi-e incredibil de bine: poate că asta și e așa de important... poate că eu lipsesc lumea de încă un adevăr necesar... cu asta lipsesc, că țin cu forța în cap această neclaritate.

Venedikt Erofeev în Jurnalul unui psihopat (iunie 2010)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Trandafirii galbeni - nu obligatorii... Poate pur și simplu... să treci pe lângă - și să te uiți pe fereastra mea... Și nu veți vedea nimic - cel care se uită prin ferestrele altora vede pe fondul perdelelor întunecate reflectarea propriei fizionomii... Și oare astea nu-s înfrumusețări pentru "locuința" mea? Chiar asta e singura înfrumusețare. Am vândut deja restul - altfel aș fi murit de foame... Am lăsat doar asta, ultimele... Perdelele violete... Dacă ar fi aruncate și perdelele, fiecare ar vedea golul... Nu e nimic... Dar a fost, probabil... A fost ceva...

Venedikt Erofeev în Jurnalul unui psihopat (iunie 2010)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.

Pentru a recomanda citatele din Venedikt Erofeev, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Direcționează
2%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Venedikt Erofeev


scriitor rus

Evenimente biografice

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!