Lista completă
* * *
N-am putut s-adorm cu-această lună plină bântuindu-mi patul!
Mi se părea că aud aici, acolo, pretutindeni
voci tremurătoare strigându-mă pe nume!
Am strigat neputincioasă către fantoma de aer " Vino!"
Când se va întoarce în brațele mele,
Îl voi face să simtă ceea ce nimeni n-a mai simțit vreodată:
Pe mine absorbindu-l,
Așa cum lutul oalei uscate absoarbe apa.
NB. Tzŭ-Yeh sau Tzu Yeh a fost o curtezană ceva similar termenului japonez de "geisha",
o persoană instruită să întrețină nobilimea cu poezii și muzică de calitate care a trăit pe timpul
dinastiei Jin ( cca 400 î. e. n). Este cunoscută și sub numele de Doamna Nopții sau
Doamna de la Miezul Nopții. De altfel, poeziile ei mai sunt numite și "cântecele de la miezul nopții".
După părerea unor literați de marcă, ea a avut o importantă influență asupra mișcării literare
[...] Citește tot
poezie de Tzu Yeh, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Îmi dezleg cordonul chimonoului;
Stau nefardată în fața ferestrei necruțătoare.
Dacă, nerușinat, juponul meu se va ridica,
O să dau vina pe vântul ștrengar de primăvară!
Coboară noaptea...
Dezleg și-mi las părul mătăsos să-alunece pe umeri,
În vreme ce-mi desfac coapsele deasupra iubitului.
Spune-mi, există vreo parte din mine care nu merită iubită?
poezie de Tzu Yeh, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Auzind că iubitul meu pleacă la Yang-chou,
L-am însoțit până departe, la Ch'u-shan.
Pentru câteva secunde, cât m-a ținut în brațe,
Fluviul și-a oprit curgerea, iar timpul a încremenit.
Îmi voi mai ridica vreodată iarăși rochia pentru tine?
Perna mea îți va mai mângâia oare
Vreodată fața fermecătoare?
poezie de Tzu Yeh, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Când s-a apropiat de tine pe strada plină de viață,
Cum ai putut spune nu?
Însă indiferența ta față de mine nu-i ceva nou.
Scârțâitul balamalelor a amuțit la ușa nefolosită,
pe care demult nu mai intră nimeni.
***
Cerul de iarnă este rece și-aproape lipit de pământ,
Cu vânturi aspre și lapoviță.
Dar când suntem sub pături, amândoi,
Se ivesc de nicăieri trei luni de arșiță.
poezie de Tzu Yeh, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Tzu Yeh, adresa este:
