Traian Demetrescu

E trist

E trist: din gândurile noastre
Şi din durerile intime,
Noi facem opere de artă,
Ne punem inima pe rime...

Şi închizând-o-ntre coperte,
Cu lumea ei de armonii,
Ne-nstrăinăm de ea şi-o ducem
Spre-a fi vândută-n librării.

poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există un popor universal: nenorociţii.

citat celebru din Traian Demetrescu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flori de seară

Sunt flori uitate întro seră,
Cum într-un suflet tris şi gol
Rămân speranţele din urmă
Din risipitul stol...

Nici o femeie nu le-atinge,
Deşi au cel mai blând parfum,
Nici cel puţin nu le omoară
În pagini de album.

Când umbre din apus, prin geamuri,
În jurul lor sfios se strâng,
Par nişte ochi ascunşi de lume,
Ce-n taina serei plâng...

poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi cavalul tot s-aude
De departe trist şi vag,
E o doină de la stână
Jalea unui dor pribeag.

catren de Traian Demetrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două drumuri

Te-am întâlnit în drumul meu,
Din întâmplare;
Tu te grăbeai spre fericire,
Eu rătăceam către uitare.

Dar m-ai oprit cu un cuvânt
Şi c-o zâmbire;
M-ai luat alăturea de tine
Pe calea către fericire...

Azi te urăsc... şi-mi caut drumul
În urma ta;
Tu eşti aiurea fericită,
Pe când eu nu mai pot uita...

poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evreul

M-am dus să-mi cumpăr cărţi! Evreul
Bătrân şi sombru, ca un mag,
Îmi puse blând pe umeri mâna
Şi mă privi ciudat şi vag:

-"Un tânăr, care-şi pierde vremea
Cu cărţi!".. şi-şi prinse de urechi
Doi ochelari, vrând să-mi arate
O Biblie cu slove vechi.

Vrusei să râd... şi -n clipa-aceea
Privii ironic spre Evreu;
El pricepu.. gândind în sine:
"Cumpărătorul e ateu!"

În vreme-aceasta lângă dânsul,
Copilul său mic, zdrenţăros,
-"Mi-e foame!"... repeta într-una
C-un glas naiv şi dureros...

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ursarul

(După natură)

Umblase mult prin sate şi câinii îl lătrase,
Mâncase câte-odată, de multe ori răbdase:
La cârciumi şi prin bâlciuri De-un şir întins de ani,
Cânta, jucându-şi ursul, pe codrii şi pe bani,
Bătrân dănţuitorul, bătrân şi cântăreţul...
Şi rareori, de milă, îi răsplătea drumeţul...
Artistu-n patru labe, maestrul în toiag,
Mergeau, tăcuţi şi jalnici – pribeag lângă pribeag...
Şi obosiţi de cale, lăsând în urmă satul,
Pe câmp sau prin frunzişuri
Dorm unul lângă altul...

poezie celebră de Traian Demetrescu din Sensitive (1894)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o cârciumă murdară

Deunăzi, la o masă de cârciumă murdară
Am întâlnit un tânăr şi vechi amic. Părea,
Isus murind pe cruce: slab, galben, trist. Şi bea,
C-o sete nesfârşită, o băutur-amară.
Mă fermeca prin vorba-i pătrunsă de mister,
Spunându-mi de viaţă.. de moarte şi de cer,
Întretăindu-şi vocea ades cu lungi suspine:
- E pretutindeni răul... în nici o parte bine...!
- Dar pentru ce atuncea trăieşti? I-am întrebat..
El se uită la mine duios, pierdut, ciudat;
În ochi trecu o rază de palidă scânteie,
Şi începând să. plângă, şopti: -pentru-o femeie!

poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire

Soldatul Ion nu ştie carte,
Că-n satu lui a fost
Cioban la un boier, şi iacă,
Rămas-a omu prost!

De patru luni e în cazarmă,
Şi n-a-nvăţat, nătângul,
Nici cum să meargă, când sergentul
Comandă: "dreptu... stângu..."

Dar lui nu-i pasă! Îl usucă
Un dor nebun de-o fată.
Frumoasă, vere!... ştii, cu ochii
S-o sorbi, bat-o s-o bată!

Şi cum nu poate să-i trimită
O slovă de la el,
Soldatul Ion e trist, săracu,
Nu râde mai de fel.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cireşele

— "Dă-mi, fa, cireşele!..." Ea tace,
Dar ochii ei, uimiţi, îi spun:
"Auzi, cireşe în Decemvre!...
Zău, mă băiete, eşti nebun!"

— "Dă-mi, fa, cireşele!..." Ea coase
Cămaşa-i prinsă în ghierghef,
Şi-l lasă-n voie s-aiureze:
Îl vede ea că e cu chef.

— "Dă-mi fa, cireşele!..." Ea râde,
Pricepe făr-a-l întreba;
Şi-acopere cu mâna sânul,
Şoptindu-i ruşinoasă: "Ba!"

poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!