Raluca Maria Ganciu

Geneza

În pofida dezmierdării
Aerul cerea tămâie;
Soarele era de ceară
Şi ardea o lumânare…

Vântul unduia în treacăt
Lungi mănunchi de busuioc,
Iar o ploaie de aghiasmă
Cădea rece peste tot.

Pe un palid curcubeu
Zace-n disperare ziua;
Să răsară ea în bocet,
Cântec sobru, funerar?
Să îngroape ea natura
Într-o zi de cireşar?

Poate ea să roage noaptea
Să îi vină-n ajutor?
Să păstreze-n întuneric

[...] Citeşte tot

poezie de Raluca Maria Ganciu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dimineata

Aş vrea să prind clipa
În care sufletul meu
Se unea cu trupul tău;
Când timpul se evapora
Prin sudoarea noastră
Şi nu exista trecut.

Mi-am vândut sufletul
Pentru o sărbătoare.
Acum doar roua din iarbă
Îmi aminteşte de noi.

poezie de Raluca Maria Ganciu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

A venit primavara

Iată cum soarele se pleacă,
voios,
‘naintea mea;
Fiecare floare,
fiecare frunză,
fiecare zumzet,
fiecare adiere de vânt
mă îndeamnă a râde.

Copii cerşesc, încă.

poezie de Raluca Maria Ganciu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamna

Trecut-a primavara
De ochii tai,
De ochii mei,
Din timpul nostru.

De mult am adunat furtuna
Din cerul tau
Si o pastrez si azi.
Sper ca cerul meu e mai greu
Si nu te apasa.

De m-ai iertat, fie ca nu,
Tot tu-mi porti pasii.

poezie de Raluca Maria Ganciu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum bat in geam

Cum bat la geam frumoase flori de veghe
Pe langa nepasatu-mi somn ce-n stele se dezmierde;
Iar zumzetul de gaze devin-a-tale soapte.
Nimic nu-nseamna lume!
Da-mi cerul inapoi!
Mareu, in timp, sa fim noi, amandoi...

Spre tine gandul creste
Sub aripa ce moare;
Eterna, printre stele, tristetea se coboara...

Cu fiecare trecere secunda ne invata
Ce inseamna trairea: o viata!

poezie de Raluca Maria Ganciu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!