Lista completă
Sunt tanar, Doamna, vinul ma stie pe de rost
si ochiul sclav imi cara fecioarele prin sange,
cum as putea intoarce copilul care-am fost
cand carne-mi infloreste si doar uitarea plange.
Sunt tanar, Doamna, lucruri am asezat destul
ca sa pricep caderea din somn spre echilibru,
dar bulgari de lumina dac-as manca, satul
nu m-as incape inca in pielea mea de tigru.
Sunt tanar, Doamna, tanar cu spatele frumos
si vreau drept hrana lapte din sfarcuri de cometa,
sa-mi creasca ceru-n suflet si stele in os
si sa dezmint zapada pierdut in piureta.
Sunt tanar, Doamna, inca aripile ma tin
chiar de ating pamantul pe aproape cu genunchii,
aceasta putrezire ma-mbata ca un vin
caci simt curgand printr-insa bunicile si unchii.
Sunt tanar, Doamna, tanar, de-aceea nu te cred,
oricat mi-ai spune, timpul nu-si ascute gheara
desi arcasi cetii spre mine isi reped
sagetile vestirii, sunt tanar. Buna seara!
citat din Mircea Dinescu
Adăugat de Doina Bumbut
1 comentariu - Comentează! | Votează! | Copiază! | Adaugă!
Adăugat de Doina Bumbut
1 comentariu - Comentează! | Votează! | Copiază! | Adaugă!
citat din Mircea Dinescu
Adăugat de Adriana Pleșca
2 comentarii - Comentează! | Votează! | Copiază! | Adaugă!
Adăugat de Adriana Pleșca
2 comentarii - Comentează! | Votează! | Copiază! | Adaugă!
Să vinzi piei de closca la gura Labirintului
intocmai lui Borges
numit în derâdere inspector al pietii de pasari din Buenos Aires
si să te iei în serios
de parca-ai fi dereticat cotete cu vulturi
de parca-ai fifacut ordine în colonia de pelicani.
Trebuie intretinuta o anumita confuzie
ca legatura dintre hotul de buzunare si canguri,
altfel bietului reporter i se apleaca de-atita realitate
iar criticul literar acuza în sfirsit marea
ca-i prea manierista...
Astfel indraznesc eu să numesc viata:
acea cazna fertila a obiectelor
de-a deveni altceva decat sunt.
Instrument cetos cu coarde
si burdufuri si pedală
moartea vine si-semparte
fiecaruia egală.
Doi cartofi se iau de mâna
doua frunze-si spun adio
fata popi e-n fintina
griu-i alb si mort în piua.
-Frate, frate un'ti-e sora ?
-Sus în turn să nasca ora.
-Sora, sora un'ti-e frate ?
-Jos la Balgrad, sub cetate
Batrine Marx tu pe aceste meleaguri
vei fi degraba barbierit si trimis la reeducare.
Pina si faptul ca vacile estice
care au pascut pe lângă linia ferata
se cred vagoane de locomotiva si nu mai dau lapte,
ti se pune tot tie în circa.
Bine-ar fi să cada orasul pe mâna negustorilor,
să nu mai puta piata atât a retorica,
să vina berarii, pastramagiii, laptarii
cu dialectica orzului fermentat
si a brinzei inchegate.
Deocamdata taranul ar cam iesi la cosit
sepia verde din parul punkistilor,
deocamdata, banuind ca esti mort,
noii filosofi se imbata cu ideea ca polemizeaza cu tine.
N-au nas să simta cum colcaie drojdia
ce umfla societatea
si pune în functiune alambicul
prin care razvratitul Con Bendit
s-a condensat intr-un primar cumsecade.
In fond chiar si eu care sint un ins banal
ies ca limaxul din sintaxa si logica
si visez acea boala ciudata de stomac
din pricina careia te poti imbata cu o bucata de piine.
Ia si gusta.
Sintem pe drumul cel bun:
la Berlin ceasurile au inceput să meargă anapoda.
Ai grijă sa nu faci si tu explozie
(din inger n-a ramas nici macar o schija)
calcă pe virful plopilor cu grijă
sa nu versi sufertasul cu ambrozie
Sint zei abandonati ca puii mîtii
prin gropile ceresti scîncind de sete,
sint arhitectii Domnului, in cete,
ce-au lins pe urma lui dira tăritii.
Tu voiajor al stărilor de transă
ai grijă de caminul de batrini,
minte-i c-au fost eroi si c-au fost buni
si ca mai au acolo jos o sansa
Pe dupa sure, linga cimitir
o pasare s-a dezbracat de pene,
poate ca i-o fi fost un soi de lene
sau poate-un fel de sila si sictir
de-a duce pinla capat sfinta fraza,
inconstienta zborului fixat
de-un arhitect necunoscut în sat
dar banuit în aerul de-amiaza
Ai grijă să nu faci și tu explozie
(din înger n-a rămas măcar o schijă)
calcă pe vârful plopilor cu grijă
să nu verși sufertașul cu ambrozie.
Sunt zei abandonați ca puii mâții
prin gropile cerești scâncind de sete,
sunt arhitecții Domnului, în cete,
ce-au lins pe urma Lui dâra tărâții.
Tu voiajor al stărilor de transă
ai grijă de căminul de bătrâni,
minte-i c-au fost eroi și c-au fost buni
și că mai au acolo jos o șansă.
Azi scriem poezia pe mari bucăți de pâine
arta-i mașinăria de curățat cartofi
chiar tu vei fi cartoful sortit zilei de mâine
actor retras ca melcul în pantofi.
Iată cum din teroare pianul spală rufe
și sar din pieptul nostru cameleoni de preț
iată cum scoate limba ceasul zvârlit în tufe
ca vipera aprinsă de fiere și dispreț.
Iată cum umblă foamea prin cântec ca o mamă
cum calcă pacea beată pe morții din tranșei
o mână scoate-n ceruri un înger de reclamă
o alta zvârle molimi pe turmele de miei.
Tu care-ți pui pistolul la tâmplă ca pe-o floare
când sus în nori rânjește hazardul roz și chel
tu care mori de noapte și mori de fiecare
porți viermele în palmă ca pe un scump inel.
Septembrie îți sare ca o pisică-n față
și înfloresc în tine vise de șoarec mic,
nimic nu-ți mai ajunge și totul te răsfață
proprietar pe vorbe și rege pe nimic,
Smulge-ți tu singur limba, scrie pe ea Adio
îneacă-te-n saliva celor ce te-au râvnit
ascultă trenul toamnei cum se răstoarnă-n ziuă
cu tâmpla mea de aur într-un vagon rănit.
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Mircea Dinescu, adresa este:
