Lista completă, pagina 6
Înstăpânire
Tu n-ai știut că ochiul meu e-o trapă,
Care-nchizându-se te va răni,
Că-mi vei rămâne prizonier sub pleoapă,
Și că iubind te voi înstăpâni,
Tu mi-ai citit în palmă ca-ntr-o frunză,
Când toamna n-a putut a preveni
Dezastrul iernii care mă acuză,
Că te-am închis în aurore boreale
Și am întins zăpada ca o pânză
Deasupra suferințelor reale.
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Restriște
La mesele ospețelor de azi
Nu mai ești cea dintâi,
Ca altădată,
Ești cerșetoarea tuturor,
Ești contestată,
Din grațiile celor mari decazi.
Desculță umbli,
Pâinea ți-o cerșești,
Tălpile sunt de tot o carne vie,
Îți pune piedici orișice netot,
Nici banii nu-ți ajung pentru hârtie...
Și eu sufăr cu tine cot la cot,
Aceeași umilință, Poezie!
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Taina
Mi-e teamă de poemele din mine,
Să nu mă dea de gol, când le descoși,
Căci nu le poate dezbrăca oricine,
Deși privesc atâția ochi insidioși.
Ținuți în taina trupurilor noastre
Ies la iveală muguri curajoși,
Vene subțiri, cu irizări albastre,
Pulsând pe tâmpla ce apasă greu
Ca noaptea când se lasă peste astre,
Nu știe că vor străluci mereu!
poezie de Mioara Anastasiu din Din vânător ajung vânat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Taina
Mi-e teamă de poemele din mine,
Să nu mă dea de gol, când le descoși,
Căci nu le poate dezbrăca oricine,
Deși privesc atâția ochi insidioși.
Ținuți în taina trupurilor noastre
Ies la iveală muguri curajoși,
Vene subțiri, cu irizări albastre,
Pulsând pe tâmpla ce apasă greu
Ca noaptea când se lasă peste astre,
Nu știe că vor straluci mereu.
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul singurătății
Această încăpere strâmtă
Ce pare a fi viața mea,
Cuprinde numai rime-n ea
Plus visul care mă frământă.
Luna-n haloul ei de sfântă
Cu indulgență oglindea,
Această încăpere strâmtă
Ce pare a fi viața mea.
Singurătatea ne-ntreruptă
Îmi e decor, îmi e perdea
De ploaie, ca-ntr-o zi de nuntă
Din care mirele lipsea.
Această încăpere strâmtă...
rondel de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel Sulamitei
De ce a fugit Sulamita,
Când totu-i stătea la picioare?
La ce se gândea visătoare
Iubita și neîmplinita?
Nu i-a păsat că ea e vestita
Deși înnegrită-i de soare,
De ce a fugit Sulamita
Când totu-i stătea la picioare?
Ce greu îndurase ursita
În lumea neîndurătoare,
Nu aur voia, ci clipita
Iubirii din câmpul în floare.
De ce a fugit Sulamita?
rondel de Mioara Anastasiu din Vise clandestine
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dreptate
Tăcere! Se face dreptate:
Lumina să iasă în față,
La fel și umila speranță,
Minciuna să treacă în spate.
Bărbații să stea deoparte
Marcați să fie cu-o ștanță,
Tăcere! Se face dreptate,
Lumina să iasă în față.
Femeilor, clipele toate
Le fie mereu o vacanță,
Bărbații muncească-n cetate
Cu sârg și cu eleganță.
Tăcere! Se face dreptate.
rondel de Mioara Anastasiu din Vise clandestine
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Așteptare
Mă voi face cămașa ce-o porți,
Și postava în care frămânți
Pâinea jalei pe care-o mănânci,
Insomnia pe care-o suporți.
Cu genunchii la gură voi sta
Și cu brațele moi atârnând,
Furișată tiptil într-un gând,
Într-o altă poveste, cândva.
Peregrin levantin pe pământ,
Înspre Marea cea Moartă pornesc,
Să învăluie ea în firesc
Trupul meu de tăcere înfrânt.
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea mea are un nume
Iubirea mea are un nume
Pe care numai eu îl știu
Și-n nopțile când dorm târziu
Îl tot repet în rugăciune.
Adorm și-n inimă-mi rămâne,
E oaza mea într-un pustiu,
Iubirea mea are un nume
Pe care numai eu îl știu.
Deopotrivă se supune,
Cum eu supusă vreau să-i fiu,
Toți laurii să îi adune
În urma celor ce îi scriu.
Iubirea mea are un nume.
rondel de Mioara Anastasiu din Vise clandestine
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ca între ucigași
Ultimul vis s-a sinucis
Ca un soldat în avanpost,
Și dintre toate câte-au fost,
Nu îmi mai e nimic permis.
Îi dau acestei toamne scris
Că am plătit cumplitul cost,
Ultimul vis s-a sinucis
Ca un soldat în avanpost.
N-am râs și nici n-am contrazis
Acel ceasornicar anost
Ce-mi știe viața pe de rost,
Deși, în fapt, l-aș fi ucis!
Ultimul vis s-a sinucis.
rondel de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Mioara Anastasiu, adresa este:
