Marina Samoilă

Am intalnit-o

Zâmbea. Senin era ochiul,
singurul cu care zărea.
Schiopăta. Mâna cu venele umflate,
sprijinită pe baston,
avea petele maron
ale vârstei – a treia.
Maron. Ca lemnul bastonului,
încovoiat elegant şi terminat
cu un cap de pajură.
Fusese al lui. Ca şi ea.
Ca şi ea? Da.
Ciocul pajurei mângâie degetul ei arătător.
Mâna ei mângâie gâtul pajurei.
Ar fi putut amândouă zbura. Amândouă,
ca atunci când el îi arăta
cu vârful bastonului avioane
şi se prefăcea că astfel eliberează pajura
şi le mângâia pe gât cu arătătorul:
întâi pe ea, cu degetul uşor îndoit,
apoi, fâstâcit de atingere, pajura.

[...] Citeşte tot

poezie de Marina Samoilă
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Locuind cerul

Am fost piatra
Si am trait viata pietrelor
Depinzând de lumina soarelui.

Am fost planta
Si am trait viata plantelor
Depinzând de lumina soarelui
Si de apa.

Am fost animal
Si am trait viata animalelor
Depinzând de lumina soarelui,
De instinctele mele
Si de apa si de hrana.

Am fost om
Si am trait viata oamenilor
Depinzând de lumina soarelui,
De lumina lunii si a stelelor,
De instinctele mele si ale voastre,

[...] Citeşte tot

poezie de Marina Samoilă
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu ochii din cer

Stau cu ochii la cer
Si-mi privesc gândurile:
Poezia este acel gând al meu
Care m-a parasit
Ca sa locuiasca în cuvinte.
Alte gânduri se desprind de mine
Si se ascund în culori.
Pe altele nu pot decât
Sa le las chiar eu libere,
Sa alerge prin paduri
Sau pe pajisti cu flori.
Unele gânduri sunt
Atât de legate de cifre
Ca numai între cifre se simt bine
Si au sens doar înghesuite
Intre hârtii, în dosarul cu sine.
Am si o multime de gânduri
Care se nasc si ramân în carti,
Se încolacesc pe gândurile autorilor
Si stau cuminti între coperti,

[...] Citeşte tot

poezie de Marina Samoilă
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina din cires

Ai aprins lumina, Doamne,
în cireş. Bondarii zumzăie a Liturghie,
Cuvinte-buburuze pagina ierbii o ară –
stropi din mantia lui Pilat
(şi-a spălat mâinile la mine în grădină
şi eu l-am lăsat.)
Fluturii gândului la Tine zboară
şi se închină. Ingenuncheat,
îmbrăţişez cireşul, de crucea din el sprijinit,
cu capul plecat.
Gura mi-e roşie de mărturisire. Lacrimile,
care-mi picură la rădacină, au sărutat
picioarele Fiului –
şi pentru păcatul meu, răstignit.

Ai aprins lumina, Doamne.
E semn că m-ai iertat?

Voi şti abia la Asfinţit:
dacă pe ram cireşele cu gust ciudat

[...] Citeşte tot

poezie de Marina Samoilă
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uşoară, primăvara

Mă trezeşti în zori
ca să aduni cu mine
roua de pe iarbă
Îmi mângâi pe pleoape
mugurii de vise
Îmi aduci în palmă
aripi de izvor
Mă răstorni apoi
peste albastrul cast de cer
Iar eu mă daruiesc de tot
fără regrete
fără ezitări...
Uşoară
În fiecare primăvară.

poezie de Marina Samoilă
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu ne ia in brate si plange

Dumnezeu ne ia in brate si plange
piatra. infipta in piatra, o cruce de lemn.
pe cruce, un om de carne si sange
pe cer, ochiul domnului, semn.

piatra – copac – om,
mineral – vegetal – animal,
treime imbratisata dumnezeieste.
inaltime – unduire – val,
duh al creatiei celeste.
tarie – armonie – dragoste,
daruri ale fiului pentru fiecare in parte:
piatra – copac – om,
mineral – vegetal – animal.
tocire – vestejire – moarte,
stigmatele dumnezeirii pentru pacate.
incremenire – incremanire – incremenire,
soarta – soarta – soarta,
colb – colb – … nu colb:
intoarcere la vegetal sau mineral –

[...] Citeşte tot

poezie de Marina Samoilă
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vino inapoi

cinci, cinci, cinci
soare sub opinci
sapte, sapte, sapte
soare-n miez de noapte
patru, patru, patru
calarim pe-un astru
zece, zece, zece
luna ne petrece
sapte, sapte, sapte
drumul ni se-mparte
sapte, sapte, sapte
esti asa departe
noua, noua, noua
din ochiul meu ploua
doi, doi, doi
lacrima de ploi
doi, doi, doi
vino inapoi.

poezie de Marina Samoilă
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai pietrele mor frumos

De ce sa ne ingroape, de ce sa ne arda?
Parasita de suflet,
Despartita de cer, intinsa la orizontala,
Carnea noastra nu stie sa dispara discret.
Ce mai ramane din noi devine umila hrana
Pentru bacterii si alte vietuitoare primitive
Care ne devoreaza incet, prea incet.
Parasita de suflet, carnea noastra
Se descompune incomplet,
Ca florile in glastra: mirositor si abject.
Orgolii, orgolii, orgolii...
De ce am merita sa fim mai presus
Ca florile sau ca alte vietuitoare sub soare?
Numai pietrele mor frumos
Si uneori copacii -
In picioare.

poezie de Marina Samoilă
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oare asa e sa mori?

Ochiul meu e orb si mâna mea amorfa
Urechea mea e surda si limba mea uscata
Iar narile încremenite.

Stau sub un copac foarte înalt
privindu-l de la poale catre vârf:
Firul de iarba îmi strapunge timpanul
Frunze mi se încolacesc pe deget
Flori rosii îmi navalesc în papile
Fructe rotunde mi se rostogolesc sub pleoape
Si-n fiecare nara îmi izbucneste o samânta.
Sunt rând pe rând samânta si fruct
si flori si frunza si tulpina:
Durerea prefacerii din om în planta
(Oare asa e sa mori?)
Picura peste mine ca lacrima ploii, divina,
Rostogolita din vârf de copac
Sau mai din înalt
Pâna la mine jos, la radacina.

poezie de Marina Samoilă
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dupa zmeura

La început mi-a fost teamă.
Se auzeau zgomote multe şi mici,
(ca păstăi de mazăre pocnite între degete)
Frunzele îşi lustruiau verdele provocator
Si dansau tresărind sub ochii ploii, rotunzi,
Din înalt ademeniţi, fascinaţi –
Iris transparent pe verde pupilă.
Iarba îmi atingea coatele,
Locul acela cu nervii aflaţi chiar sub epidermă.
Era înfiorare, nelinişte tremurătoare,
Incordare a pulpelor curgând către tălpi:
Păşeam cu teamă să nu calc din greşeală
Coada fragilă a vreunei şopârle,
Să nu strivesc muşuroiae,
Să nu mă muşte de călcâi un şarpe.
Căutam zmeura roşie dincolo de perdeaua
Voracelor urzici, cu băgare de seamă
Strecuram degetele şi pipăiam
Sfârcul brobonat al fructelor coapte
Dăruindu-se în podul palmei,

[...] Citeşte tot

poezie de Marina Samoilă
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!