Index și topuri | Albume cu personalități | Albume cu vedete | Comentarii recente | Citate la întâmplare | Adaugă citat

Mariana Didu

Lista completă

Era într-adevăr un mister

eram nedumerit
cum poate fi strălucitoare
și sigură totdeauna pe ea,
eram fascinat totodată
de expresia figurii ei
de amazoană,
fiindcă îmi părea
într-adevăr o enigmă
eram fascinat cum
poate înflori într-o clipă
( am văzut odată un dans japonez
în care un pitic în agonie
devenea corolă de floare,
pasăre în zbor, pește în apă)
erau într-adevăr un mister
ochii metalici ai leoaicăi,
ochi de pradă, sfășiată
de nevoi contradictorii,
era într-adevăr un mister
cum dansa ea pe apucate

[...] Citește tot

poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana DiduSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Asteroizi

iubitul aruncă-n visteria mea de cuvinte
cu asteroizi amețiți pe orbita lor
de căderi de cuvinte migratoare,
de sunete călătoare,
desprinse din cerurile himerice,
ei sângerează linia din palmă
într-o lumină curgătoare,
mistuidu-se pe orbita cunoașterii,
strângând în brațe spinii morții
pe nisipul zădărniciei înfricoșetoare.
transfigurată de atâtea căderi
eu aprind fulgere printre vise
și-i trimit muze frumoase,
ca umbre fulgurante,
să-i danseze muzici abisale
în noaptea cu perle bizare
spânzurate de gâtul luminii irizante,
să-i facă o rană în cer,
în timpul unei hierofanii,
printre ecouri și cuvinte în adorație,

[...] Citește tot

poezie de Mariana Didu
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dedicatio

ție, celui născut în iarnă
pentru mine din zăpezile trufașe
celui, care a uitat întâiul cuvânt
odată cu respirația mea, în fașă,
celui, care a amirosit urma
imaculatei ciute din pădurile
virgine, cu mesteceni argintii,
ție Manole de Ane,
zidite în ziduri de suflete,
Hrist, sărutând rochia Magdalenei
de răsărită, ție, Khayamul meu,
veșnic însetat de vinul și cuminecătura
trupului de inuită, ție,
celui care amiroși
lotușii galbeni ce-mi sărută de aproape
picioarele și zborul pe ape, ție,
licornul meu cu corn imperial
și nume de arhanghel în cuvinte
ție, îți închin zăpezile mele sfinte
și dorul meu mare de zăpadă,

[...] Citește tot

poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana DiduSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Murim

ne mor și cuvintele,
pe vremurile aceste,
noi și ele eram în poveste,
murim cu toții, cei prinși în culpă
și cei fără de culpă,
murim și noi și mor și alții
chiar dacă viața lor este mai lungă
și mor mai târziu decât împărații.
le troienește și vremea și uitarea
pe mine negre presimțiri,
închipuiri, chemarea lor
le prind cu mintea,
ochiul, amăgirea, calea
în moarte este tot fără de capătul infinirii,
ea pe toate le încheie
dar nu le depășește,
zi cu zi, și vremea, și uitarea
trec tot mai departe, iubito,
și vremea le vremuiește
pe toate și pe noi,

[...] Citește tot

poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana DiduSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Spargerea trupurilor goale

te-am visat, iubite
într-o noapte viitoare
mă împăcasem în vis cu tine.
tu erai un trup imaginat.
pictorii desenau pe oglinzi
trupurile noastre goale.
spargerea trupurilor întârziase
plata fusului orar.
în același moment
în care tu ai intrat pe ușă,
trupurile noastre
s-au spart în oglinzile pictorilor.
transformarea se făcuse într-un spațiu închiriat,
locuit de un bărbat
care-și pierduse fluturii.
de fiecare dată când acesta întâlnea o femeie,
căuta în pielea ei fluturii magici pierduți.
uneori, pielea răspândea mirosul
de carne de femeie trezită
după o noapte de pierzanie.

[...] Citește tot

poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana DiduSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ne vom petrece eternitatea...

iubito, ne vom petrece eternitatea
acolo unde stixul desparte
cele două lumi posibile
lumea mitică, de lumea lucrurilor
doar avem simțul cosmosului
nu suntem prizonierii contingenței
acolo va fi o iarnă nesfârșită
în eternitate,
grădina noastră pe poale
va fi învăluită în ghețari,
țărmul eternității va fi străpuns
de lagune și golfuri, de ape sclipitoare
mii de flori vor dansa sub tălpile tale în sandale
când dansezi, interiorul tău se face
copil, pasăre sau lună nebună
înghițită de lupii suri pe furtună
alteori ești fața luminii din visuri
înecându-mă în ale tale abisuri
dar nebunia nu se termină aici
intri in văzul meu zburător

[...] Citește tot

poezie de Mariana Didu
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iubita și marea

iubito, marea agitată împingea cerul în sus
și lovea în noaptea plină de nori fără stea
pe mine refluxul în larg mă trăgea la apus
soarele o îmbrățișa într-o mixtură de forme și culori
un pescar mă aduse la țărmul plin de scoici și sare
cred că marea mă voia pentru-o eternitate la ea.

iubito, visasem că in zori murisem
și moartea mă ținea prizonier într-un câmp cu flori
să-mi fie iubită, își dorea, și să-i fiu iubit
însă ușile inimii sigilate cu sărutul tău
mă țineau departe de buzele ei de zenit
în depărtare umbrele noastre se sărutau pe țărmul infinit

iubito, se făcea în vis că ne iubeam pe marea
ale cărei linii converg spre orizontul lung
sânii tăi greoi erau sărutați de scoici și de sare
soarele frângea lumina în trupuri la amurg
observ albeața cărnii cum se deschide spre limite
sub sâni se adunase argintul lunii blând.

poezie de Mariana Didu
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ce mai poți pierde?

ce mai poți pierde
ca să nu te doară ființa
cea ridicată întru libertate
deasupra propriilor tale vreri?
finitudinea, când timpul și-a retras
toate ecourile anotimpurilor dragostei
ce sonorizau infinirea, visele de ieri
ce mi-au băut sufletul mut
aurind pustiul nopților, nisipul
în care mi-am cioplit statui de lut,
nepământenile iubiri, ce mi-au tulburat
ordinea în care-am fost înscrisă,
șirul de vieți ieșite din trupul nud
rămas doar cu umbrele, lumina
în rotocoale intrată prin pâlnia cerului
în mine și modulându-se ca o flacără,
cumințenia vieții sângelui din firide roșii,
catifeaua ochilor, ascunsă după fructul rotund,
amurgul, când cerbul în rut mi-alerga
înflorirea, pe tine, iubite-minotaurul meu

[...] Citește tot

poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana DiduSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fascinația lumii tale, iubite

Iubite,
Ne cărăm păcatele în geamantane
Noi păgânii –locuitori în templul lumii profane-
Poate vom ajunge să înțelegem înțelepciunea celor vechi,
Starea de geometrie și de grație a lucrurilor,
Misterele eleusine și orfice ale strămoșilor tăi
Prin liniile perfecte ale Partenonului
M-am întrebat adesea dacă se mai poate depăși
Ceea ce este unic pe podișurile spiritului?
Pe pragul unei noi lumi de mucava
Aduc acestui popor iubitor de idoli,
Acestui popor care te-a zămislit pe tine,
Îndrăgostitul meu pururea mâhnit,
Cântări pentru geniul său creator.
Fermecată de lumea sofiei,
Am pătruns în adâncurile minții tale
În lumea sufletului tău de înaripat,
De exilat, ca și îngerul, care are o viață dublă
Și trăiește simultan în două lumi paralele.
Te rog să mă citești ca pe o amintire neîncepută

[...] Citește tot

poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana DiduSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dialoguri ale înțelepciunii

iubito, drumul spre înțelepciune
este drumul spre libertatea din noi înșine
drumul spre centrul ființei noastre
tu știi că cea mai prețioasă călătorie
este aceea către sufletul nostru,
către noi înșine, către nu se știe unde
călătorie ce o facem în singurătate și apoi în moarte
iubito, o singură îndoială, o singură greșeală
în dragoste, surpă totul în nebunie și extaz.
eu în viață am dorit fără măsură, fără răgaz
am îndrăznit fără măsură, am iubit fără măsură.
în primul anotimp am descoperit lumea,
în cel de-al doilea-vezi bine- m-am îndrăgostit de tine
în al treilea anotimp am reflectat la lucrurile toate
în al patrulea am plecat într-o călătorie fără bagaje
spre care dintre visele mele adunate, iubito?
m-am îndreptat spre ceea ce nu am trăit la timp,
și nu vom mai trăi niciodată nicicând
noi suntem ca un cântec etern
cântat cu ființa toată,

[...] Citește tot

poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana DiduSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina din 16 > >>

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.

Pentru a recomanda citatele din Mariana Didu, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Subiecte de interes

Votează Mariana Didu

Dacă îți plac cele spuse de Mariana Didu, dă-i votul tău, pentru ca și alții să-i găsească paginile mai ușor.

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!