Lista completă
* * *
Gâște, zburând prin întuneric,
Încotro vă îndreptați?
Luați-mă cu voi.
Aș dori să urc pe cel mai înalt munte
Chiar acum
Să ating stânca nopții
Cu mâinile-mi arzânde.
Cu părul fluturând în vânt
Cu ochii-nchiși, oftând
Aș vrea să simt sub tălpi
Răsuflarea tremurândă a florilor
Care visează în abisul tăcerii.
Și ridicându-mă ușor,
Ușor, spre înalturi
Aș dori să ating
Punctul stelar.
poezie de Luvsandorj Ulziitugs
Adăugat de Marinela Barabula
Comentează! | Votează! | Copiază!
Exercițiu de singurătate
Uitându-mă la munte, simt că devin un munte
Privind adânc în fum, deja mă cred un nor
După ce ploaia m-a udat, am senzația că sunt iarbă
Ciripitul păsărilor îmi amintește că sunt o dimineață
Sunt orice, în afară de om
Din clipitul stelelor citesc: sunt întuneric
Chipul cald al fetelor îmi spune că sunt primăvară
Când universu-ntreg miroase a dorință
Înțeleg că inima mea plină de pace e inimă de pește
Sunt orice în afară de om...
poezie de Luvsandorj Ulziitugs
Adăugat de Marinela Barabula
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Luvsandorj Ulziitugs, adresa este: