Ion Pachia-Tatomirescu

«Mărul cât Edenul, ori aeroplanul, / aurul, varanul tot cer oxigenul... // Eu, dacă pierd trenul, nu mai văd vulcanul, / lavo-toboganul, timpul, pliocenul..., / n-apuc nici catrenul ce-ţi cântă gotcanul...! // Clipa-mi toarnă anul, clipa-mi dă desenul, / aripa, antrenul, arcul, buzduganul, / acul de brodează, de-aţâţă elanul, / aurul, sau banul de ceruri brăzdează...! // Bruma – chiar de-i brează – zebre va să-mi culce / într-un plai mai dulce, plai ce-mi constelează / brazii cu sfârlează, ceruri să-mi inculce... // Du-te-n Bobotează, vezi-l pe Neculce, / dă-i din vinul dulce până când visează: / prindă-ni-l găianul, merii cu Edenul, / mai tot oxigenul, ori aeroplanul...!» ‒ (XXXII), Glosalm de Brumar / 30 noiembrie 1967
(Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Aforism-brazde" printre înmugurite stihuri despre elementul Aer» ‒, Timişoara, Editura Waldpress [ISBN 978-606-614-329-5], 2022, p. 48).

Ion Pachia-Tatomirescu în Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Af, capitolul «"Aforism-brazde" printre înmugurite stihuri despre elementul Aer» (30 noiembrie 1967)
Adăugat de Ion Pachia-Tatomirescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

«Eroul poemelor din Cosmografie, de Drept-Zalmoxianul Donares > Dunăre din Dacia (Aethicus Ister), odată ajuns la Marele Abis al Pacificului ("Groapa Marianelor" de 10916 m), fireşte, abordează ‒ şi "la curtea împărătească a elementului Apă", ca şi în cazul celorlalte patru ‒ nu numai suprafeţele în aure poliedrale, ci şi "profunzimea înrăzăritoare", anticipând, anunţând prin veacuri chiar şi acea contemplatoare convingere aforistic-nietzscheană potrivit căreia "de priveşti multă vreme în abis", mai totdeauna, eşti întâmpinat de o finalitate a reciprocităţii, cu un "abis contemplator, la rândul său, din tine"...: "De bună seamă, am dat din nou la iveală ce-am căpătat, / ce-am căutat cu mintea între Mare şi-Abis, / ca să mă retrag de la prăpastia de sulf, / la clocotirea Marelui Abis al gurguielor / ca ăl din centrul scutului"...» ‒ (3) / 23 ianuarie 2022
(Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Aforism-brazde" printre-mbumbite stihuri despre elementul Apă» ‒, Timişoara, Editura Waldpress [ISBN 978-606-614-329-5], 2022, p. 54 sq).

Ion Pachia-Tatomirescu în Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Af, capitolul «"Aforism-brazde" printre-mbumbite stihuri despre elementul Apă» (23 ianuarie 2022)
Adăugat de Ion Pachia-Tatomirescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sarmis cântând ulcioare de Horez...

Am iscălit şi luturi alb-codalbe
d-ulcioare cucuteniene,-n rate,
purtând mărgeane-n var de Ararate,
ca-n doruri noi izvoare să-mi însalbe.

În flux-reflux de vise desrămate,
pe când albine-asediază nalbe,
cu mierea din cântări lucind în salbe,
încerc altoiul buzei lor sărate...

Oare doreşti, tu, lutu-mi a-nţelege,
cât vie lacră-i pribegitei ape...?
Nici Fântânarul ziditor de lege

ulciorul gândului nu vrea să-mi crape –
că-i de Horez, ne-ncoronat, dar rege,
el, sorb de curcubeu Cereştii Groape...!

poezie de Ion Pachia-Tatomirescu din volumul de versuri Compostorul de nori (12 aprilie 2004)
Adăugat de Ion Pachia
Comentează! | Votează! | Copiază!

fulg

Fulgii sunt visele Apei, vise transformate în realitate...

definiţie aforistică de Ion Pachia-Tatomirescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

«Aer, argint, îţi dă Alb-Împăratul / în cupele de crin, în mărgărinţii, / dintr-un surâs, iluminând părinţii, / Gura de Rai, de Cogaion, Carpatul... // Chiar de la-ntâiul strigăt al putinţii / îţi pune rostu-n bronhiole, statul, / ninsoarea de polen, la treieratul / oceanului cu grâul elocinţii... // Doamne-din-Cogaion, Tu, Samoş, Tată, / păstrează-ne-Albul Împărat, în lână / de raze, de la soaţa-i nestemată...! // Gutui înmiresmează-n sâni de zână, / să ne-ardă cu pecetea-le-nnoptată, / cât sora soarelui le e stăpână...!» ‒ (XXXIII), Sonet-oda Albului Împărat de la Curtea Elementului Aer / 6 august 1996
(Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Aforism-brazde" printre înmugurite stihuri despre elementul Aer» ‒, Timişoara, Editura Waldpress [ISBN 978-606-614-329-5], 2022, p. 49).

Ion Pachia-Tatomirescu în Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Af, capitolul «"Aforism-brazde" printre înmugurite stihuri despre elementul Aer» (6 august 1996)
Adăugat de Ion Pachia-Tatomirescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

«Crinii de Foc îmi răsădì-n artere, / îmi puse în obraji chiar mărul roşu, / de-admis războinic-sfânt la Soare-Moşu, / s-aprind şi muzica-n celeste sfere... // Prea mă răsfaţă Împăratul Roşu: / mi-nhamă la caleşti coleoptere – / ce zboară-n ceruri, peste multe ere, / mire de-oi fi fecioarei lui, cocoşul... // Foc de-o nestăvilită-mpreunare / îmi dăruì spre Zoria cea pură, / să-l stâmpăr doar cu apa dintr-o mare... // Văpaia soarelui fără măsură, / mă-ncearcă dintr-o zare,-n altă zare, / până-nroşeşte fructul în răsură...!» ‒ (XXXIII), "Sonet-oda Roşului Împărat de la Curtea Elementului Foc" / 8 august 1996
(Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Aforism-brazde" printre-nflorite stihuri despre elementul Foc» ‒, Timişoara, Editura Waldpress [ISBN 978-606-614-329-5], 2022, p. 118).

Ion Pachia-Tatomirescu în Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Af, capitolul «"Aforism-brazde" printre-nflorite stihuri despre elementul Foc» (8 august 1996)
Adăugat de Ion Pachia-Tatomirescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

«Fulgerul din mine, umerii tăi – mere, / car de flori de miere urcă-ntre rubine... // Către cele-alpine, scumpe la vedere, / jertfă mi se cere, spre-a schimba ondine, / arămii feline-n solară-nfiere... // Până la-nviere-i bine-a se reţine / c-am şi cabaline, pegaşi fără fiere, / cu aripi ovale-n văzduh de mistere, / trecute prin ere cu-auru-n pocale. // Stele marginale cu-ardere-n pripeală, / ori cu abureală – cale la petale, / lunecă-n canale, prinse de-ameţeală... // Frunze cardinale-au rouă în urzeală, / sorii în beteală, zori duminicale: // eu mai număr mere, ielele-rubine, / fulgere-ciorchine, macii-n roţi de miere...» ‒ (XXXI) Glosalm de Cireşar / 1 iunie 1966
(Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Aforism-brazde" printre înmugurite stihuri despre elementul Aer» ‒, Timişoara, Editura Waldpress [ISBN 978-606-614-329-5], 2022, p. 47).

Ion Pachia-Tatomirescu în Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Af, capitolul «"Aforism-brazde" printre înmugurite stihuri despre elementul Aer» (1 iunie 1966)
Adăugat de Ion Pachia-Tatomirescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea este ca apa: la un foc mare se evaporă...

citat din Ion Pachia-Tatomirescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

«Adevărul e că Pământul Naşterii rămâne etalon pentru cosmicitate, din el nutrindu-se întrupările tuturor zborurilor noastre prin care încercăm survolarea efemerului către veşnicie ; şi pământul naşterii mele are şi un nume frumos: Tatomireşti, matcă-mumă, poartă prin care mi s-a relevat Universul, cu simetriade, analogii şi concentricităţi ; el este centrul cercului în care gravitează Cosmosul – şi satul naşterii şi al copilăriei mele, împrejurimile tatomireştene se constituie în germeni de variabile ale lumii, atât în ceea ce priveşte cadrul geografic (interferenţă de dealuri subcarpatice cu câmpia, pitoresc abundent, cu munţii – străjeri de zare, la nord –, cu marea deschidere a văii Jiului, spre sud, pe de-o parte ; cu păduri de foioase, ori cu zăvoaie, coborând / urcând până-n marginea satului, pe de-altă parte), cât şi în ceea ce priveşte orizontul spiritual bipolar, generator al unei bogate "culturi minore", cum zice Lucian Blaga, cu oameni echilibraţi, iviţi parcă din mit şi dintr-o anume filosofie a vieţii, profeţind, cum Zbârlea, Bolgagiu, Budică ş. a., semănând cu Păcală, cu Bizae, cu Gângu ş. a., cu indivizi aparţinând unei vaste galerii de tipologii umane...» ‒ (3) / 22 decembrie 1977
(Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Aforism-brazde" printre croite stihuri inspirate despre elementul Pământ» ‒, Timişoara, Editura Waldpress [ISBN 978-606-614-329-5], 2022, p. 168 sq.).

Ion Pachia-Tatomirescu în Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Af, capitolul «"Aforism-brazde" printre croite stihuri inspirate despre elementul Pământ» (22 decembrie 1977)
Adăugat de Ion Pachia-Tatomirescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balada sufletului între aripi

Pe-o creangă de-alun,
sufletul îmi pun;
pe-o creangă de os,
sufletul îmi cos;
pe-o creangă de brad,
sufletul îmi ard;
pe-o creangă de pin,
caut în destin.
Pe-o creangă de apă,
sufletul îmi scapă
şi-alerg după el
tras printr-un inel
până ilumină
fructul din grădină,
curcubeu-n umăr,
soarele-ntr-un număr,
timpul ce se coace
printre dobitoace,
clipa-n altă clipă,
aripă-n aripă,

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Pachia-Tatomirescu din volumul de versuri Zoria (7 iunie 1977)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!