Index și topuri | Comentarii recente | Citate la întâmplare | Adaugă citat

Ioana Voicilă Dobre

Lista completă

Deșertăciune

Crima de-a vă naște nu mi-o iert!
Din durerea mea, durere în deșert...

distih de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Darurile vieții

Pentru fiecare spin vin să-ți dau un trandafir!
Pentru fiecare rană o să ning din cer, o mană!

Pentru fiecare clipă, de visare, din cuvânt,
Mă înclin pân la pământ și mă-nalț pe o aripă.

Pentru fiecare vis, pe-o undă de dor, trimis
Dăruiesc speranța mea. Tu să-mi dai inima ta!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Copacul în toamnă

Copacul, fără un cuvânt,
cu ramurile duse-n vânt
veghea în zori ferestra mea
dar nicio frunză nu avea!

Și în tristețea lui solemnă
vedeam statura-aceea demnă
a celui ce, de vânt bătut,
s-a dăruit fără-un cuvânt!

Și drept, așa cum eu îl știu,
în fața timpului pustiu
ce-n toamnă totul i-a luat,
îl simt puternic, brav bărbat!

Nu plânge doar se leagănă
și dorul și-l tăragănă,
chemând la el, podoaba-i iară
să-l împresoare-n primăvară.

[...] Citește tot

poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Întâlnirea

Pe drum mergând îți văd privirea
Și mult mă bucură-ntâlnirea
Cu ochii cerului din tine!

Și uneori să plâng îmi vine
La gândul că-ntr-o zi
Acești ochi nu-i voi întâlni

Când drumul meu s-o prăbuși
Sau cerul lor s-o nărui.

poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ospeție

Alege,
din bunurile mele,
dobândite după amar de vremi!
Alege,
bătrânule mag!
Uite
un colț de inimă!
E tot ce mi-a rămas,
omenind călătorii...
Ia-l tu!
Mai am și bucuria cântării.
Ți-o închin ție!
Păsările sufletului meu
să te desfete...

poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Aș vrea...

Aș vrea
să întind mâna spre ființa ta,
fruntea să-ți descopăr
de șuvița rebelă
și ochii aceștia de catifea
să-i zugrăvesc acum
în acuarelă!
Știi,
eu călătoresc prin ei
către adâncul sufletului tău.
Tristețea lor
dictează poezii,
m-apropie de tine, dragul meu!

poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Amintiri din...viitor

Pe drum,
viitorul m-a primit
în brațele sale.
Bucuria întâlnirii
înflorea
pretutindeni
nuferii.
Poveștile tale
cu iz de mânăstire
linișteau
bătăile inimii.
A urmat
sărutul pecete,
dulce izvor,
aprigă sete.
Însuși Dumnezeu
ne-a mângâiat
creștetul
a mulțumire.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Lui Eminescu

Ești busuiocul care a sfințit izvorul
Și steaua ce lucește-n lacul
Unde plutește dorul.
Ești floare-albastră-n ochii mei
Și ești parfumul cel de tei.
Și seara-n bucium te prefaci
Și-i strigi și îi aduni pe frați!
Și ești dorința cea mai vie
Pentru eterna, dulcea Românie!

poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Zilele-poeme

Suntem normali
adică, formidabili!
Sub ochii tăi
o lume nouă crește.
Sub mâna ta,
un mugure-nflorește.

Suntem normali
adică, formidabili!
Într-un sărut
ființa mea se prinde
de inimă
și iute ți-o aprinde.

Suntem normali
adică, formidabili.
O mângâiere
te prelinge-n vene,
balsam să-mi curgă-n
zilele-poeme.

poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Fericirea e mută

M-ai rugat odată să-ți scriu o poezie
dar eram atât de îndrăgostită
că nu-mi găseam cuvintele:
se ascunseseră adânc, în suflet.
Și-apoi duceam darurile tale
destul de grele pentru umerii mei tineri.
Dar poezia întârzia să apară
și într-o zi ai plecat.
Atunci au irumpt și dorul mi-a ars sufletul
alungând cuvintele
ascunse din iubire, cu grijă.

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă DobreSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina din 36 > >>

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.

Pentru a recomanda citatele din Ioana Voicilă Dobre, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Evenimente biografice

Subiecte de interes

Fani pe Facebook