Lista completă, pagina 72
Sonet în toamna vieții
Umblam desculț prin miriștea cea arsă,
Tăciuni fierbinți m-ardeau pe la călcâie,
Simțeam în nări mirosul de tămâie
Ieșit din boaba strugurelui, stoarsă.
Arome-mi stau pe limbă, de gutâie
Furată prin metoda mea perversă,
Spălată de puf aspru, bine stearsă
Ca gustul ei să-mi pară de lămâie.
Copilăria mea așa trecură
Și m-am trezit acum în toamna vieții
Visând la valurile tinereții,
Dar pradă nu mă dau ușor tristeții
Că simțământu-mi este în măsură,
Să soarbă tot frumosul din natură.
sonet de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Efemeritate
Când văd că viața este tare scurtă
Și dusă e mai mult de jumătate,
Aud în turlă clopotul cum bate,
Mi-e frig de parcă am dormit în iurtă.
Nu vreau s-aud de vremi îndoliate
Iar judecata nu mi-o vreau inertă
Și nici nu vreau să știu o dată certă
Atunci când totu-i efemeritate.
Aș vrea să fiu coborâtor din stele
Când viața asta-i plină de păcate,
Să pot spăla prin fapte-atâtea rele
În lumea mea telurică lăsate.
Un spirit nud să urce-n alte sfere,
Să-l poarte dor terestru și să spere...
sonet de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Memento 50
MEMENTO 50
Din câți ați fost puțini ați mai rămas...
Din școală ați făcut măreț palat
Chiar dacă nimeni nu v-a adulat;
Noi vă chemăm cu bucurie-n glas.
Atâtea cunoștințe ne-ați predat,
Le-am însușit în fiecare ceas
Ca să ne-ndrume-n viață orice pas
Pe unde-n lume toți am colindat.
Am fost și răi, ades v-am supărat,
Dar vă rugăm acum să ne iertați,
De giumbușlucuri ne-am astâmpărat
Și am ieșit cu toții învățați.
[...] Citește tot
sonet de Ioan Friciu (2019)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Preot de război
Te-ai dus pe drumuri arse, prăfuite,
Trimis în lupte dincolo de Nistru
S-auzi Katiușa cum urla sinistru,
Să vezi povești de moarte inedite.
Duhovnc militar cu har ilustru
Îmbărbătai cohortele rănite
Și prohodeai cadavrele găsite,
Notând în evidența din registru.
Pe ger, marșând prin stepa cea calmucă
Stihia morții te-a prins la Stalingrad
Când mângâiai răniți ce-au fost pe ducă;
La cap le-ai pus o cruce de ulucă
Și-n gropi de tun avut-ai adăpostul
Ș-un vis frumos cu casa ta... nălucă.
sonet de Ioan Friciu (2019)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Anotimpuri
E-nnorat și încă vânturi aspre bat,
Între iarnă-primăvară-i un război;
Nu se potolesc, e aprig tărăboi,
Plânge câmpul ce-i de zloată îmbibat.
Se oprește al zăpezilor năboi
Aripile,, babelor" mortal se zbat,
Soarele de-acum stăpân e peste hat
Și-n grădini va râde floarea de șiboi.
Va veni o vară caldă și cu ploi,
Iar pământul va-ncepe să rodească,
Dar feriți să fim de ucigaș puhoi,
Ape-nvolburate nu mai crească.
Frunza-i ruginită, toamna e în toi,
Mustul strămoșesc se tulbură-n butoi!
sonet de Ioan Friciu (2019)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Muza rătăcitoare
Ce-i mai de preț și-mi mângâie simțirea,
E muza mea mereu rătăcitoare
Purtând un nume de albastră floare
Ce-o caut prin grădini doar cu privirea.
Ea mi-a adus idei încântătoare
Și mi-a cerut s- așez în vers iubirea,
Să răsădesc în inimi fericirea
Și să mai scriu cât voi trăi sub Soare...
Am s-o invoc și va veni la mine,
Ce-mi va spune, voi scrie pe hârtie;
Nesomnul meu va naște poezie.
Am s- o invoc și dincolo de moarte,
Altminteri mi se rupe pana-n mână
Că nu doresc ca muză altă zână!
sonet de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eden
Trecuți sunt anii toți pe neștiute
Ca norii triști ai toamnei duși de vânturi
Ș-au fost ascunși în terne labirinturi,
Cu ei s-au dus și visele țesute.
Edenul este împânzit de cânturi
Ș-acolo nu-s orgolii și dispute,
Privești vrăjit grădinile lui mute
Și nu te mai frământă negre gânduri.
Invidia și ranchiuna tu o lasă,
Întreaga viață binele să-l faci,
O pâine dă-i săracului pe masă,
Nicicând avut străin să nu înșfaci.
De-ar fi ca să pășești în altă viață
Al lumii rost Creația te învață.
sonet de Ioan Friciu (2019)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet la început de an
La începutul de an eu vă doresc,
Toți de sănătate s-aveți parte!
Fiți uniți, că nimic nu vă desparte!
Fiți zâmbitori ca pomii ce-nfloresc!
La începutul de an mai îndrăznesc,
Să vă sfătuiesc pe voi să fiți mai buni,
S-așterneți muncii lauri în cununi,
Pentru anul prosper ce-ntrezăresc.
Dacă toate acestea se-mplinesc,
Copiii voștrii risipiți prin lume,
Își vor clădi aici un nou renume
Și vor fi cei mai mândrii când vor spune:
Am revenit în Țara România,
Să muncim aici, că ne dorește glia!
sonet de Ioan Friciu (1 ianuarie 2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet târziu
Culori târzii de toamnă mă îmbată,
Mă chinuie trecutele - amintiri
C-am fost perdant în sincere iubiri
Și nu mai vin în a mea viață- toată.
Eu tot sper în sfânt mister de regăsiri,
Să ne jurăm credință ca odată
Și să păstrăm iubirea ne-ntinată,
Dar niciodată, să nu mai fim ca miri.
Că nu zbor pe cai înaripați acum
E cam târziu să mai aștept idile
Și nu mai am preocupări utile.
Când tinerețea-i la capătul de drum
Iubirea mi-o păzesc de jarul din scrum
Și-mi caut simțăminte mai stabile...
sonet de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timida primăvară...
Ies zorii zilei, iar primăvara
Îmi cântă doine la ferestre,
C-un vânticel suav ce-adie
Din depărtările rupestre.
Un ciripit timid de păsări
Percep dinspre ogoare,
Ce-mi dă în suflet o speranță
C-alungă hibernala claustrare.
Muguri eclozează-n libertate
Pe ramul ce și-a scuturat povara,
Intimidat de zilele senine,
Cu brume ce-l pândește seara.
În minte-mi stăruie un gând,
De fapt o justă întrebare:
Când oare, putea-vom să ieșim
Liberi să ne-ncălzim la soare?
[...] Citește tot
poezie de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Ioan Friciu, adresa este: