Lista completă, pagina 72
Sonet în toamna vieţii
Umblam desculţ prin miriştea cea arsă,
Tăciuni fierbinţi m-ardeau pe la călcâie,
Simţeam în nări mirosul de tămâie
Ieşit din boaba strugurelui, stoarsă.
Arome-mi stau pe limbă, de gutâie
Furată prin metoda mea perversă,
Spălată de puf aspru, bine stearsă
Ca gustul ei să-mi pară de lămâie.
Copilăria mea aşa trecură
Şi m-am trezit acum în toamna vieţii
Visând la valurile tinereţii,
Dar pradă nu mă dau uşor tristeţii
Că simţământu-mi este în măsură,
Să soarbă tot frumosul din natură.
sonet de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Efemeritate
Când văd că viaţa este tare scurtă
Şi dusă e mai mult de jumătate,
Aud în turlă clopotul cum bate,
Mi-e frig de parcă am dormit în iurtă.
Nu vreau s-aud de vremi îndoliate
Iar judecata nu mi-o vreau inertă
Şi nici nu vreau să ştiu o dată certă
Atunci când totu-i efemeritate.
Aş vrea să fiu coborâtor din stele
Când viaţa asta-i plină de păcate,
Să pot spăla prin fapte-atâtea rele
În lumea mea telurică lăsate.
Un spirit nud să urce-n alte sfere,
Să-l poarte dor terestru şi să spere...
sonet de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Memento 50
MEMENTO 50
Din câţi aţi fost puţini aţi mai rămas...
Din şcoală aţi făcut măreţ palat
Chiar dacă nimeni nu v-a adulat;
Noi vă chemăm cu bucurie-n glas.
Atâtea cunoştinţe ne-aţi predat,
Le-am însuşit în fiecare ceas
Ca să ne-ndrume-n viaţă orice pas
Pe unde-n lume toţi am colindat.
Am fost şi răi, ades v-am supărat,
Dar vă rugăm acum să ne iertaţi,
De giumbuşlucuri ne-am astâmpărat
Şi am ieşit cu toţii învăţaţi.
[...] Citeşte tot
sonet de Ioan Friciu (2019)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Preot de război
Te-ai dus pe drumuri arse, prăfuite,
Trimis în lupte dincolo de Nistru
S-auzi Katiuşa cum urla sinistru,
Să vezi poveşti de moarte inedite.
Duhovnc militar cu har ilustru
Îmbărbătai cohortele rănite
Şi prohodeai cadavrele găsite,
Notând în evidenţa din registru.
Pe ger, marşând prin stepa cea calmucă
Stihia morţii te-a prins la Stalingrad
Când mângâiai răniţi ce-au fost pe ducă;
La cap le-ai pus o cruce de ulucă
Şi-n gropi de tun avut-ai adăpostul
Ş-un vis frumos cu casa ta... nălucă.
sonet de Ioan Friciu (2019)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Anotimpuri
E-nnorat şi încă vânturi aspre bat,
Între iarnă-primăvară-i un război;
Nu se potolesc, e aprig tărăboi,
Plânge câmpul ce-i de zloată îmbibat.
Se opreşte al zăpezilor năboi
Aripile,, babelor" mortal se zbat,
Soarele de-acum stăpân e peste hat
Şi-n grădini va râde floarea de şiboi.
Va veni o vară caldă şi cu ploi,
Iar pământul va-ncepe să rodească,
Dar feriţi să fim de ucigaş puhoi,
Ape-nvolburate nu mai crească.
Frunza-i ruginită, toamna e în toi,
Mustul strămoşesc se tulbură-n butoi!
sonet de Ioan Friciu (2019)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Muza rătăcitoare
Ce-i mai de preţ şi-mi mângâie simţirea,
E muza mea mereu rătăcitoare
Purtând un nume de albastră floare
Ce-o caut prin grădini doar cu privirea.
Ea mi-a adus idei încântătoare
Şi mi-a cerut s- aşez în vers iubirea,
Să răsădesc în inimi fericirea
Şi să mai scriu cât voi trăi sub Soare...
Am s-o invoc şi va veni la mine,
Ce-mi va spune, voi scrie pe hârtie;
Nesomnul meu va naşte poezie.
Am s- o invoc şi dincolo de moarte,
Altminteri mi se rupe pana-n mână
Că nu doresc ca muză altă zână!
sonet de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eden
Trecuţi sunt anii toţi pe neştiute
Ca norii trişti ai toamnei duşi de vânturi
Ş-au fost ascunşi în terne labirinturi,
Cu ei s-au dus şi visele ţesute.
Edenul este împânzit de cânturi
Ş-acolo nu-s orgolii şi dispute,
Priveşti vrăjit grădinile lui mute
Şi nu te mai frământă negre gânduri.
Invidia şi ranchiuna tu o lasă,
Întreaga viaţă binele să-l faci,
O pâine dă-i săracului pe masă,
Nicicând avut străin să nu înşfaci.
De-ar fi ca să păşeşti în altă viaţă
Al lumii rost Creaţia te învaţă.
sonet de Ioan Friciu (2019)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet la început de an
La începutul de an eu vă doresc,
Toţi de sănătate s-aveţi parte!
Fiţi uniţi, că nimic nu vă desparte!
Fiţi zâmbitori ca pomii ce-nfloresc!
La începutul de an mai îndrăznesc,
Să vă sfătuiesc pe voi să fiţi mai buni,
S-aşterneţi muncii lauri în cununi,
Pentru anul prosper ce-ntrezăresc.
Dacă toate acestea se-mplinesc,
Copiii voştrii risipiţi prin lume,
Îşi vor clădi aici un nou renume
Şi vor fi cei mai mândrii când vor spune:
Am revenit în Ţara România,
Să muncim aici, că ne doreşte glia!
sonet de Ioan Friciu (1 ianuarie 2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet târziu
Culori târzii de toamnă mă îmbată,
Mă chinuie trecutele - amintiri
C-am fost perdant în sincere iubiri
Şi nu mai vin în a mea viaţă- toată.
Eu tot sper în sfânt mister de regăsiri,
Să ne jurăm credinţă ca odată
Şi să păstrăm iubirea ne-ntinată,
Dar niciodată, să nu mai fim ca miri.
Că nu zbor pe cai înaripaţi acum
E cam târziu să mai aştept idile
Şi nu mai am preocupări utile.
Când tinereţea-i la capătul de drum
Iubirea mi-o păzesc de jarul din scrum
Şi-mi caut simţăminte mai stabile...
sonet de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timida primăvară...
Ies zorii zilei, iar primăvara
Îmi cântă doine la ferestre,
C-un vânticel suav ce-adie
Din depărtările rupestre.
Un ciripit timid de păsări
Percep dinspre ogoare,
Ce-mi dă în suflet o speranţă
C-alungă hibernala claustrare.
Muguri eclozează-n libertate
Pe ramul ce şi-a scuturat povara,
Intimidat de zilele senine,
Cu brume ce-l pândeşte seara.
În minte-mi stăruie un gând,
De fapt o justă întrebare:
Când oare, putea-vom să ieşim
Liberi să ne-ncălzim la soare?
[...] Citeşte tot
poezie de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă ştii un alt citat, îl poţi adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Ioan Friciu, adresa este: