Lista completă
De poți fi!
Poți fi cerul plin de stele și n-ar fi o minune!
Poți fi lacul veșnic dulce, plin de pasiune!
Și minuni să faci pe lume, ce rost ar avea?
Când s-au șters a tale urme, adânci din viața mea!
Poți fi marea toată, plină, plină de comori!
Poți fi înger alb sau negru și să mergi pe nori!
Să ai toate, să ai totul, când pe mine nu mă ai!
Dăruiește-ți viața toată, când mie nimic nu-mi dai!
Poți fi cel mai bun din lume, să te laude lumea toată!
Poți fi orice ființă vie, care încearcă și o să poată!
Să atingă-n suflet marea, ce-și revarsă lacrimi, valuri!
Dar când marea mi-a secat și au rămas doar goale maluri!
Poți fi ochiul ce privește și privește neîncetat!
Poți fi lacrima din mine, ce pe iarbă a picat!
Dar să știi că orice ai fi, nu mai ești cum tu ai fost!
Când de la mine ai plecat, și deloc nu te-ai întors!
poezie de Ilie Dragomir
Adăugat de Ilie Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deschide ochii!
Ce rost are să mai stau?
De ce am venit? Când plec acum!
Eu n-am venit ca să te iau!
Ci să vorbim, dar nu oricum!
Împreună, de ce am fost?
Pentru o scurtă despărțire!
Să-mi zici, acum, că n-are rost?
Dar pentru mine, nu-i o știre!
Este normal s-alegi ce vrei!
Dar poți alege înțelept!
E ca și vinul când îl bei
Nu poți sta niciodată drept!
Să treci dincolo de aparențe!
Și să alegi doar ce e bine!
Mereu să ai aprinse torțe!
Să vezi pe cel de lângă tine!
poezie de Ilie Dragomir
Adăugat de Ilie Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!

Destinul
Viața mea-i cerneală, căzută pe jos
Am luat-o și amașezat-o pe hârtie
Și am scris-o de sus până jos
Un alt destin să-mi fie
Din ordine în dezordine, mă nasc
Și depășesc legile firii
Timpul meu, nu este măsurat de ceas
Și al meu sange, nu-l pot bea vampirii.
Nici demonii nu-s mai întunecați!
Atunci când greșesc
Nici îngerii nu-s mai curați!
Atunci când iubesc.
Eu cred în destin și-i stau împotrivă
Și sunt mai rapid de cât el!
O țintă am în viață și o văd în oglindă
Și oglinda mi-e drumul cu pași de oțel.
poezie de Ilie Dragomir
Adăugat de Ilie Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din ochi de înger
Privesc în ochi, un înger alb, un înger luminos!
În ochii lui văd ceru-n rai, un rai așa frumos!
Vreau să-l ating, el stă pe nori, pe norii de zăpadă
Încet cad râuri de lumină, încet, într-o cascadă!
Ochii n-au văzut, vreodată, vreodată, o altă lume
Lumea lor! Ce-i lumea lor, cine ar putea spune?
Lumea noastră-i lumea noastră, așa de colorată!
Dar lumea lor, în lumea lor, mult prea minunată!
Se văd culori, ce curg, vărsate, vărsate în lumină
Pe-o mare de tăcere și-o liniște deplină
Doar cerul înstelat, el știe să-ți vorbescă
Ce visul nu cuprinde, nici mintea omenească!
Dincolo de nori e cerul, dincolo de cer e noapte
Unde gândul nu mai zboară și cuvintele sunt șoapte
Și din noapte poți ajunge, până-n răsărit de soare!
Unde vântul nu mai bate și nimic nu te mai doare!
poezie de Ilie Dragomir
Adăugat de Ilie Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-am vrut să fiu!
Te miști prea încet! Când timpul este prea rapid
Poate este adevărat, dar cred că ți se pare!
Doar când faci mai multe, simți că n-ai făcut nimic
Nu este așa! Doar că n-ai răbdare!
Ajung sa-mi vând și somnul pentr-o oră, două
Ca să scriu un vers și apoi, să vi-l dau vouă
Cei pentru mine o noapte, sau două, ca să pierd?
Sau versuri de stele, din cartea-mi să îmi sterg?
Daca-ș sta o viață, ca să vă tot scriu!
N-as ști eu niciodată, ce am vrut să fiu!
Să scriu pe veci într-una, să mă opresc nu pot!
Nu mă simt nici om, dar nu sunt nici robot.
V-aș dărui, eu vouă, toată libertatea
Din pământ ar curge, izvor de fericire
Aș pune înțelepciune, în a voastră minte
Dar tote sunt pe foiae!
Cum și lumea întreagă-i făcută din cuvinte.
poezie de Ilie Dragomir (8 octombrie 2011)
Adăugat de Ilie Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înghețat de ger
Oare de ce judeci, când n-ai nimic de judecat?
Te crezi judecător sau poate împărat?
Pentru toți sunt zile, timp, pentru a socoate
Caci trăim în pace și-n zisa libertate.
Ziua nu-i mai ziuă, noaptea nu-i la fel
Pentru acel suflet, înghețat de ger
Un ger al răutății, ar fi destul de-ajuns
Dar cel al răzbunării, în inimă-i ascuns.
Dreptatea nu-i dreptate, în lumea de pământ
Căci numai după unii, stelele se învârt
Ei sunt aceia care, tot timpul au dreptate
Iar viețile cinstite sunt calea către moarte.
poezie de Ilie Dragomir (1 octombrie 2011)
Adăugat de Ilie Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numele tău
De tine mi-e așa de dor
Și când rostesc numele tău
Cred că n-aș putea să mor
Nu m-aș pleca nici cărui zeu.
Doar ție trupul meu închin
Și inima mea toată
Cu tine aș bea un pahar de vin
Să nu uit niciodată.
M-aș îmbăta de fericire
Că tu ești lângă mine
N-aș crede nici în nemurire
Când stau aici cu tine.
poezie de Ilie Dragomir
Adăugat de Ilie Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt doar un trecător
Noile concepte modelează gândul
Ca pe fumul negru, când îl bate vântul
Înainte de-a ne naște, soarta ne-au facut-o
Femei ce nemurirea, dintr-o dată au rupt-o.
Nu-i blestem ce s-a întâmplat, așa a fost să fie
Par zei că s-au răzbunat, dar cine poate știe
Și acum legat cu lanțul, legilor de muritor
Mai este-o poartă în lume, că-s doar un trecător.
poezie de Ilie Dragomir
Adăugat de Ilie Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viața
Sunt lucrurii care se fac noaptea
Și altele care se fac zioa
Din niciunul n-aș alege
Eu aș sta!
Aș sta și aș privi în gol!
Al lumi freamăt și război pentru viață
Parcă se luptă în nămol
Trebuie să plec!
Se pare că și mai mult îmi comvine
Sunt al tuturor și n-aparțin de nimeni
Sunt doar o picătură de apă
În deșert!
Așa e lumea toată
Stăm parcă să deschidem o ușă
Trecem de ea și deschidem o poată
O singură dată!
poezie de Ilie Dragomir (1 octombrie 2011)
Adăugat de Ilie Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu sufletul
Un lucru drept, rămâne drept
Așa-i și omul înțelept
Nu-l schimbă nici chiar băutura
Sau fetele ce au dulce gura.
Toate-s pentru el ca vântul
Și se schimbă tot ca gândul
N-ai cum să mori crezând în vise!
Când sufletele stau aprinse.
Când nimic nu mai contează
Nici un om nu mai visează
Omenirea nu se schimbă
De-ar vorbi aceași limbă
Mereu cade în păcat
Cu sufletul ei s-a jucat
Și de ce sa nu mai cadă?
Ca-n iad nu mai stă la coadă...
poezie de Ilie Dragomir
Adăugat de Ilie Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Ilie Dragomir, adresa este:
