Index și topuri | Albume cu personalități | Albume cu vedete | Comentarii recente | Citate la întâmplare | Adaugă citat

Ileana Mălăncioiu

Lista completă

Numai trupul

Avea linia vieții în talpă
Și eu mă uitam îngrozită la linia vieții lui
Care părea foarte lungă
Și el îmi simțea ochiul ca pe un cui.

I s-a părut firesc să mi-l scoată
Deși se putea foarte bine
Să scape de îngrozitoarea durere
Mutându-și talpa aspră de pe mine.

Ochiul meu care-a plătit totul
Șade acum în palma lui
Ca un copil cățărat
În vârful unui gutui.

Numai trupul rămas încă viu
Dar nevăzător
Mai clatină din când în când
Imensul picior.

poezie de Ileana Mălăncioiu din Urcarea muntelui (1985)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 5 februarie 2017.
Distribuie
cumpărăturiCartea "Am reusit sa ramin eu insami. Interviuri" de Ileana Mălăncioiu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -26.95- 20.21 lei.

Nu știam cum se poate prăbuși o casă

Nu știam cum se poate prăbuși o casă,
Știam cum poate apăsa întreagă
Asupra mea și cum nu e nimeni
Care să înțeleagă.

Că țip sub zidurile unde-am fost uitată
Și că oricine-ar îndrăzni să vină
Ca să mă scoată n-ar mai găsi calea
Făcută să ies la lumină.

Așteptam sub grinzile îndoite,
Nu știam cum se poate prăbuși o casă,
Adică de unde începe ea să cadă de tot
Peste cel pe care-l apasă.

poezie de Ileana Mălăncioiu din Peste zona interzisă (1979)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

distincțieAceastă poezie a fost selectată Poezia zilei pe 9 mai 2016.
Distribuie

Va veni o vreme

Va veni o vreme când mă voi gândi
unde eram eu când scriam aceste rânduri,
din care parte bătea vântul și soarele
și cum îmi țineam în scaunul acela electric
mâinile și picioarele.

poezie de Ileana Mălăncioiu din Sora mea de dincolo (1980)
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Singură în sala întunecată

Singură în sala întunecată
Marele spectacol e doar pentru mine
Pe scenă sunt toate stelele lumii
Dar lumina lor nu mai vine.

A fost oprită de nu știu cine
Și nu știu de ce și nu știu până când
Și în sala pustie în care stau
Se aud stelele plângând.

Nu țipa, mi s-a spus, să nu faci panică
Lucrurile trebuie luate așa cum sunt
Și eu nu țip si nu încerc să fug
Eu intru liniștită în pământ.

poezie de Ileana Mălăncioiu
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Coșmar

Întreg orașul era plin de morți
Ieșiseră pe strada principală
Așa-mbrăcați în hainele de gală
Pe care cât ești viu nu prea le porți.

Treceau râzând și nu-i puteam opri
Păreau că nu mai înțeleg deloc
Că sunt prea mulți și nu mai este loc
Și pentru cei care mai suntem vii.

Ne-nfricoșa grozav fantasticul delir
Dar stam și ne uitam uimiți ca la paradă,
Căci fiecare-aveam pe cineva pe stradă
Și n-am fi vrut să fie închis în cimitir.

poezie de Ileana Mălăncioiu
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vis și realitate

Bradul din fața casei mele
era cât muntele de mare
celulele crescute aiurea în șoldul tău
erau cât un lagăr de concentrare.

Tu erai singura deținută
tu stăpâneai lagărul monstruos
fără milă și fără-ndurare
tu aveai în mijlocul lui în os

ridicat asemenea unei spânzurători
în care carnea ta va fi atârnată
tu erai bradul din fața muntelui
pe care erai urcată

de tine însăți ca de soldații împărătești
puși să tragă la sorți marea ta arsură
srânsă pe trupul plin de vânătăi
ca o cămașă fără nicio cusătură.

poezie de Ileana Mălăncioiu din Sora mea de dincolo (1980)
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În lumina

Iată cloșca cu pui îngropată de vie
Iată oul de aur cu bănuț cu cap de rege
Care a domnit o singură zi
Și a dat o singură și veșnică lege.

Iat-o pe ea, iubitule, cum se arată
După legea cea groaznică și fără sfârșit
După care cloșca de vie a fost îngropată
Și bănuțul din ou a pierit

Cu capul regelui care a dat legea cu tot
Și a rămas ou limpede și a rămas
Forma goală a oului și a puiului
Celui fără glas.

Iată forma oului născându-i miezul de aur
Născând-o pre ea pe bănuțul sfânt
Pe care ochiul tău de bună voie îngropat
Îl vede în lumina din pământ.

poezie de Ileana Mălăncioiu din Crini pentru domnișoara mireasă (1973)
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Atunci am înțeles

Atunci am înțeles, tu erai singură
în cenușiul mat al humii
eu însămi stam la capul tău
ca la celălalt capăt al lumii.

Preotul cânta slujba obișnuită
dascălii îngânau partea lor
mă uitam cum cad bulgării peste tine
și mă miram cum nu mor.

Tata plângea, dar trăia mai departe
lacrimile mamei erau secate
copiii tăi nu știau încă să plângă
vântul nu știa peste ce bate.

Legăna crucea de lemn pe care scria
că te-ai dus la treizeci de ani neîmpliniți
cu liniștea cu care legăna
crângul de pomi înfloriți.

[...] Citește tot

poezie de Ileana Mălăncioiu
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ajunsesem la ea

Ajunsesem la ea, băteam la poartă,
i-am auzit glasul ușor înăbușit
și pașii de dincolo de zidul de piatr㠖
și-am început să strig că am venit.

Cine ești, m-a-ntrebat, și pe cine cauți
nu mai știu când și unde am fost fericiți
surorile mele sunt fetele moarte
la treizeci de ani neîmpliniți.

Nu-ți amintești de mine, mă rugam,
ți-am adus anemone și cartofi copți
și-am stat neclintită la capul tău
șapte zile și șapte nopți.

Ai murit în brațele mele, vroiam să-i mai spun,
dar nu avea cine mai spune și nu avea cui
ea-mi deschisese poarta, dar eu tocmai aflasem
că nimeni nu moare în brațele nimănui.

poezie de Ileana Mălăncioiu
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Noroc că nu recunoașterea oficială, ci statutul său care continuă să fie nesigur și după ce l-a văzut pe Dumnezeu este cel care ține un poet viu.

Ileana Mălăncioiu în Înapoi, la Eminescu (15 ianuarie 2011)
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina din 3 > >>

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.

Pentru a recomanda citatele din Ileana Mălăncioiu, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Evenimente biografice

Subiecte de interes

Votează Ileana Mălăncioiu

Dacă îți plac cele spuse de Ileana Mălăncioiu, dă-i votul tău, pentru ca și alții să-i găsească paginile mai ușor.