Lista completă
Sirenele
Sirenele pe luciul mării calme,
Când seara-și plânge veșnica-i durere,
Plutesc ușor spre zarea-ndoliată
Gigantici fulgi desprinși din alte sfere.
Plutesc ușor, și-n părul lor de zâne,
Ce le-nveșmntă-n haina de mătasă,
Își joacă luna stinsele-i reflexe
Și-n ochii lor tot farmecul își lasă.
Apoi pe stânci blănite-n spumă albă
Șoptesc târziu, cu drag înlănțuite,
Și fragede cântări spre cerul nopții
Înalță-n taină firei adormite.
Și cântul lor trezește marea-ntinsă,
Când spre-nălțimi eterice se stinge,
Căci plâng pe țărm pădurile virgine
Și plânge valul ce de val se-atinge.
[...] Citește tot
poezie clasică de I.M. Rașcu din Sub cupole de vis (1913)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi ce a mai spus I.M. Rașcu despre visare
Sub bolți de vis
Plutesc ușoare
miresme dulci
de flori rozalbe...
Bănuți de soare,
sub bolți de vis,
atârnă-n salbe.
Catolic templu
umil și trist
exală cânturi...
Pe zid contemplu
icoane vechi...
Și-n albe-avânturi
pribeagu-mi gând
se-nalță lin
pe note grave
și-ascult plângând
infiripări
de rugi suave.
[...] Citește tot
poezie clasică de I.M. Rașcu din Neliniști (1927)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Statuile albastre
Statuile albastre, în parcul prins de ceață,
Prin lacrimile lunei fantastic strălucesc....
Și singur printre ele doar eu mai rătăcesc
Și-n farmecul de noapte privirea lor mă-ngheață.
Aleile deșarte, ca brațe iubitoare,
Molatec le alintă, le-adorm în dezmierdări...
Și ca un suflu tainic al stinsei depărtări
Le-nvăluie zefirul cu-arome-adormitoare.
Viorile din crânguri suspină-o melodie.
Orchestrele din lacuri le-ngână aiurit;
Sub cercul cu flori de-aur, pictat de-un răsărit,
Răsună ca din basme a nopței simfonie.
Statuile veghează și-ascultă-n parc cum cântă
Când luna arde-n aer nespusele splendori,
Povestea repetată din noapte până-n zori,
Ce spune de-o viață și de-o iubire sfântă.
[...] Citește tot
poezie clasică de I.M. Rașcu din Sub cupole de vis (1913)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și Ne poți propune o poezie de dragoste?
Amintirile
Les souvenirs sont cors de chasse
Dont meurt le bruit parmi le vent...
(Guillaume Apollinaire)
Amintirile-s ghiulele atârnate de picioare...
Vreai să zbori și iar te cheamă glasul viului trecut.
Retrăiești (a câtea oară?) clipele nemuritoare,
Ce purtatu-te-au pe brațe către-un țel necunoscut.
Lest greoi - încerci adesea să-l împrăștii peste bord,
Să planezi în atmosfera viitorului - acvilă,
Îndreptându-te feeric către rada unui port
Aerian, departe de-orice vag ecou cu iz de-argilă.
Însă dura amintire te-ncadrează-ntr-un chenar
Obsedant, pe care veșnic îl străbați pe negândite,
Luminându-i șterse-aspecte cu privirile-ți de far,
Ce descoperă atâtea perspective netrăite.
Le reiei povestea-n minte, ca pe niște rugăciuni
[...] Citește tot
poezie clasică de I.M. Rașcu din Poeme inedite
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Felinarul
Ah, felinarul stins, la colț de casă,
Stingher, pătat de gaz și de rugină,
Satisfăcut că-n cer e lună plină
Și că de-acuma toți în pace-l lasă
Să doarmă liniștit și să viseze
În tihna străzilor nemăturate...
În noapte are viziuni ciudate,
Când pomii-n juru-i se deprind s-ofteze:
El intuiește epoci viitore,
Cu stâlpi în lucu-i de metal vopsit
Și cu lumini puternice pe creștet,
Ce strălucesc ca niște stropi de soare...
Se simte mic, uitat și-atât de veșted
În toropita nopții atmosferă!...
Un singur gând îl mai înviorează:
C-așa, umil, cum pașnic vegetează,
El și-a-mplinit modesta lui menire,
Și astăzi în obșteasca devenire
Simbolizează un sfârșit de eră.
poezie clasică de I.M. Rașcu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pastel marin
Deasupra turnurilor negre, peste coloane și clădiri,
Planează doruri efemere și Eol plânge-n aiurare...
Visează portul prins în vraja firmamentalei străluciri
... Ca-n filme cenușii și triste plutesc corăbiile-n zare.
Din temple, ca din vis, răsună un cânt de rugă, vibrător...
Seninul plânge lacrimi calde, licăritoare și divine...
Bizare păsări colorate spre ceruri strigă cobitor,
Rotesc sub bolțile sonore și-adorm prin antice ruine.
Pe stânci de marmură spumată, în largul mărei luminat,
Apar castele ca din basme, grădini și pomi cu fructe blonde...
... o barcă goală rătăcește pe-albastrul val imaculat,
ca o supremă salvatoare, plutind spre pânze vagabonde.
Și totul parcă-n vis trăiește, un vis al unei minți bolnave,
Evocatoare de ruine, de mări, de temple și de nave...
... Răsună clopote departe, ca de prin sfere planetare...
... Ca-n filme cenușii și triste plutesc corăbiile-n zare.
poezie clasică de I.M. Rașcu din Sub cupole de vis (1913)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plecare
Amour de terre lointaine,
Par vous j'ai le coeur dolent...
(Jofroi Rudel)
Mă duc, plec, îmi iau zborul,
Sufletul meu nu știe ce e valea, ce e priporul.
Pe șine de drumuri-de-fier, lungi și grele,
Mă duc cu flacăra inimei mele,
Să luminez, ca faruri de automobil, cărările...
Aș vrea să străbat parcă văzduhurile, mările,
Să-mi regăsesc avântul și speranța...
În depărtări îmi surâde Franța, Franța...
Spre ea îmi îndrept brațele larg deschise,
Trecutul îmi zâmbește trist, ca niște vise...
Îl voi uita? Nu vreau să știu. Azi îmi împlânt
Toată ființa rănită, în luminoase zări:
Nu voi mai vedea, un timp, popușoiul legănându-se-n vânt,
Și nici soldați murdari bând prin gări.
poezie clasică de I.M. Rașcu din Renunțările luminoase (1939)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din I.M. Rașcu, adresa este: