Lista completă
Punctul Negru
Orcine fix privește în soare crede-apoi,
Jucându-i persistentă, că vede cu-ochii goi
În jurul său, prin aer o pată cam lividă.
Tot astfel, tânăr încă, pe-atunci mai îndrăzneț,
Spre glorie, o clipă, uitatu-m-am semeț:
Un negru punct rămas-a-n privirea mea avidă.
De-atunci, ca semn de doliu în toate-amestecat,
Ah, pretutindeni unde cu ochii mai răzbat,
Această pată neagră o văd cum tot apare!
Ce, pururi? Între mine și fericirea mea!
Doar vulturul - vai nouă, nenorociți deja! -
Nepedepsit contemplă și Glorie și Soare.
poezie clasică de Gerard de Nerval
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Horus
Clintea Kneph, zeu-n tremur, intregul univers
Din patu-i, Isis, mama, severa ei faptura
Spre cruntul sot si-o-ntoarse facand un gest de ura,
Si-un foc stravechi se-aprinse in ochiu-i verde sters.
"Priviti-l, zise, moare acest batran pervers,
Nu-i chiciura pe lume sa n-o fi strans in gura,
Legati-i glezna, stringeti chiorasa-i uitatura,
Zeu de vulcani, e rege pe-al iernilor alb mers!"
"Demult trecu acvila, un spirit nou m-asteapta,
In rochia Cybelei, eu pentru el stau dreapta...
E mult-iubitul fiu al lui Hermes si Osiris!"
Zeita-n scoica-i de-aur plecase de pe mal,
Marea-ntorcea doar chipul cel adorat din val,
si suradeau pe ceruri esarfele lui Iris.
poezie clasică de Gerard de Nerval din Antologie din poezia universală
Adăugat de ralu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cidalizele
Iubitule pe unde
Ni-s oare? - În mormânt:
Loc mai frumos le-ascunde
Mai fericite sunt!
Sunt lângă îngeri toate,
În cer albastru, sus,
Și laude curate
Spun Maicii lui Iisus!
Fecioară înflorită!
Mireasă albă, tu!
Amanta parăsită
Și veștedă acu!
În ochi odinioară
V-au râs adânci vecii...
În cer v-aprindeți iară,
Stinse, lumești făclii!
poezie clasică de Gerard de Nerval
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi Gerard de Nerval despre flori sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Aprilie
Frumoase zile, praf și, plină
De-azur, o boltă de lumină,
Pereți aprinși, lungi seri; nimic
Din verde: doar o purpurie
Răsfrângere mai vrea să fie
Prin pomi cu negre crengi, un pic!
Frumoasa vreme mă apasă,
Dar numai după-o zi ploioasă,
În roz și verde, ca-n tablou,
Suava primavară-apare,
Ca nimfa care, zâmbitoare,
Din apă iese, ca din ou.
poezie clasică de Gerard de Nerval
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Versuri aurite
Om! - cuget liber! - oare te crezi singura minte
În lumea asta unde irumpe viață-n toate?
Sălașul forței tale e doar în libertate
Iar universul nu ți-e izvor de-nvățăminte
Respectă-n orice fiară acel elan fierbinte -
Vieți palpită-n floare, Naturii-ncredințate;
Sunt tainele-nsoțirii în pietre încrustate:
căci totul e sensibil. Și totul te cuprinde!
Ferește-te de ochii din zidul fără semne:
De-a verbului magie materia e pătrunsă,
Deci nu ți-o fă părtașă decât la rosturi demne
În orice lucru zace Divinitatea-ascunsă
Și, ca un ochi ce-apare de sub pleoapa ovală,
Din orice miez de piatră un spirit pur exală.
sonet de Gerard de Nerval
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Myrto
În gând îmi stărui, Myrto, divină vrăjitoare
Și tu, oraș al mării, cu focuri mii arzând,
Revăd raza-aurorei pe fruntea ta jucând
Și aurul din păru-ți cum prin ciorchini apare.
Din cupa ta sorbit-am beții amețitoare,
Din licărul de-o clipă al ochilor râzând,
Atunci spre Iacchus zeul cătam, rugi înălțând,
Căci Muza mă scăldase într-al Eladei soare.
Acum știu de ce iarăși vulcanul s-a aprins:
Cu pasul tău, o, Myrto, pe-acolo ai trecut,
Și dintr-o dată cerul fu cu cenușă nins.
De când nomadul duce ți-a frânt zeii de lut,
Sub laurul - cunună pe-a lui Virgiliu liră -
Hortensia cea pală și mirtul se uniră.
poezie clasică de Gerard de Nerval
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nici bună ziua, nici bună seara
Nu-i dimineață, seară nu-i, nu-i ora!
În ochi sclipirea, totuși, ne păli.
Dar seara roșie-i ca aurora
Și-uitarea noaptea-aduce peste zi!
poezie clasică de Gerard de Nerval
Adăugat de S.Eul
Comentează! | Votează! | Copiază!
O alee în Luxemburg
Trecu copila-ncântătoare
Și sprintenă ca pasărea:
În mână-i strălucea o floare
Și nou referen pe buze-avea.
Doar ea putea să mai răspundă,
Ah, sufletului meu uitat;
Venind în noaptea mea profundă,
C-un zâmbet l-ar fi-nseninat!
Dar tinerețea nu-i, vai mie!...
Adio, rază ce-ai sclipit,
Parfum, copilă, armonie...
Trecea norocul, - a fugit!
poezie clasică de Gerard de Nerval
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primul bărbat care a comparat o femeie cu un trandafir a fost un poet; al doilea, un imbecil.
citat din Gerard de Nerval
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec Gotic
Mireasă dulce,
Te-ador când plângi,
Cum roua curge
Pe flori adânci!
Cu-o primavară
Ce-i bun s-a scurs,
Dar roze-apară
Pe-al Vremii curs!
Bălaia, bruna
De-ales e greu?
Plăcere-ntruna
E-al lumii Zeu.
poezie clasică de Gerard de Nerval
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Gerard de Nerval, adresa este: