Lista completă
Maramureș
Atâtea frumuseți mă dor,
Păduri și munți pe care căzu bruma
Pietrosul și Ineul în răsărit
Și drumul lui Bogdan peste Prislop
Izvorul Izei, albastrul ei izvor
Cerbi solitari, biserici vechi de lemn
Mult dăltuite porți, bărbați solemni
Femeile din târgul de la Borșa
Atatea frumuseți mă dor,
Că le-am văzut abia când e să mor.
poezie celebră de Geo Bogza din Statui în lună (1960)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!


Vezi ce a mai spus Geo Bogza despre păduri, despre munți, despre moarte, despre frumusețe sau despre femei
Sunt sătul și scârbit de cuvintele societate, familie, menire, scop.
citat celebru din Geo Bogza (1926)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a spinteca aparentul ridicol al învelișului, se cere ca vârfurile de gând să nu fie tocite în calcule mercantile.
Geo Bogza în Urmuz, nr. 5 (1925)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi și Geo Bogza despre gânduri
Răniri
Printre țâțe scurs capul șarpelui hrănit cu vise
încearcă gustul fiecărui sfârc oblic pătruns
dintele lui rotit caută în carne răspuns
întrebărilor roșii din pulpe deschise
în somn degetu-ți încearcă o împotrivire joasă
inelul de solzi reci descuie sângele din himen
țipătul tău alb fuge peste piele ca un tren
și mâna ca un porumbel pe carnea rănită se lasă
poezie celebră de Geo Bogza din Jurnal de sex (1929)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi și Geo Bogza despre visare, despre sânge, despre somn sau despre roșu
Poem prebalcanic
La apus de București
frumoasă mai ești
întinsă câmpie,
cu plopi rari
cu grâu mult
și cu dughie,
iar la șapte seara cu marele foc al asfințitului.
Frumoasă mai ești
și mult te iubesc.
Între hotarele tale mereu mă trezesc
în ovăz și trifoi
până la Ciorogârla,
în orz și porumb
până la Tântava.
Și mai departe până întâlnesc Argeșul și-l salut.
O, întinsă câmpie
[...] Citește tot
poezie celebră de Geo Bogza din Orion (1978)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi și Geo Bogza despre iubire, despre timp, despre seară, despre poezie sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Poemul marinarilor venerici și al femeii depravate
Clădit pe mlaștini, somnorosul port
Visa la sud, puțin a mort
Și în el una, a tămâie
Întinsă pe araci ca via
Își făcea gravă meseria.
Era una vestită și până în fund
Bolnavă, peste zăplaz cu gest rotund
Chema prin seară acvatici răzleți
La rol primordial de călăreți
De fiecare dată cu un câștig cinstit
Vindea o pulpă veche și-un sex cam paradit.
Vindea cântând, sirena, ca-n basm și epopeie.
Ca-n navigări vestite descrise-n odiseie:
Veniți la mine marinari
La trupul meu cu tâțe tari
Imaculate, ca de ceară
La sexul meu de domnișoară
Veniți cu bani rotunzi de aur
[...] Citește tot
poezie celebră de Geo Bogza din Poemul invectivă (1933)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi și Geo Bogza despre sex
Regele animalelor
De laudat cu el - ne laudam.
De proclamat rege - îl proclamam.
distih de Geo Bogza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi și Geo Bogza despre monarhie
Goții
Cine a mâncat carne de sub șa
Va mai mânca,
O, goților, goților sălbatici!
Cine a băut din tidvă de om
Va mai bea,
O, goților, goților sălbatici!
Cine a tras cu arcul în inima mea
Va mai trăgea,
O, goților, goților sălbatici.
poezie celebră de Geo Bogza din Orion (1978)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi și Geo Bogza despre inimă
Munții de granit ai Măcinului martori ai unor vechi ere, singurii care aveau ființă aici, când restul nu era decât o înfricoșătoare întindere de ape se învecinează cu Delta, mirificul teritoriu, patrie a pelicanilor și a egretei, unde atâtea pământuri s-au ivit din ape doar în cursul câtorva generații.
Geo Bogza în Priveliști și sentimente (1972)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi și Geo Bogza despre apă
În orice țară ar fi fost să ajung, de orice forme ale vieții aș fi fost înconjurat, gândul iar apoi întreaga mea ființă s-a întors de fiecare dată în Dobrogea, la praful și mărăcinii ei, la vântul ei de stepă, la chipul ei teluric și generos. Oriunde m-aș fi aflat, dorul de ea mă ajungea în cele din urmă. Dobrogea! Dobrogea! Pe fata aceasta ciudată, fiică de rege get și de dansatoare tătăroaică, eu am iubit-o de pe vremea când umbla cu picioarele goale în țărână.
Geo Bogza în Priveliști și sentimente (1972)
Adăugat de MG (Ματθαιο`
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Geo Bogza, adresa este:
